Alăptare

Cum dezghețăm sau încălzim laptele de mamă

Cum dezghețăm sau încălzim laptele de mamă

Cum dezghețăm sau încălzim laptele de mamă

Sursa imagine: pinterest.com

Dacă am stocat laptele în mod corect, cum am învățat aici, dacă tot am ocupat atâta vreme spațiul prețios din congelator, acum să vedem cum dezghețăm laptele de mamă. 

Când începem să folosim stocurile din congelator, mereu vom alege laptele cel mai vechi, cu condiția să fie încă valabil. ( ”termenul de valabilitate” al laptelui îl găsiți aici).

Trebuie să anticipăm faptul că va fi nevoie de lapte, ca să nu ne trezim cu un copil care urlă de foame și o pungă de lapte înghețat, așa că îl vom pregăti din timp. Avem mai multe metode de dezghețare:

  • îl putem pune la frigider și se va dezgheța treptat (peste noapte, de exemplu);
  • dacă avem nevoie mai urgentă, putem folosi un recipient cu apă caldă în care vom întroduce punga cu lapte, astfel că se va degheța mai repede, dar suficient de lent încât să nu i se distrugă proprietățile.

NU se recomandă dezghețarea sau încălzirea laptelui în cuptorul cu microunde, deoarece acesta încălzește neuniform și putem provoca arsuri bebelușului și pentru că prin acest tip de încălzire se distrug anticorpii din lapte.

Pentru încălzirea laptelui care a stat în frigider, putem fie să îl scoatem din timp încât să fie consumat la temperatura camerei (bebelușii pot consuma și lapte la temperatura camerei, nu e obligatoriu să fie încălzit, este doar o problemă de preferință), fie să îl încălzim intr-un recipient cu apă caldă (sau sub jet de apă caldă la robinet, dar să încercăm să mai salvăm și planeta), cu grijă, încât apa să nu ajungă până la gura recipientului.

Întotdeauna, înainte de a-l da copilului, vom testa temperatura laptelui picurând puțin pe incheietura mâinii (în interior, pentru că pielea e mai sensibilă decât pe dosul mâinii).

Și încă ceva important: laptele decongelat sau încălzit care rămâne nu va ma fi repus în frigider sau recongelat. El mai poate rămâne la temperatura camerei 1-2 ore, în funcție de cât est de cald în cameră (pe caniculă chiar deloc), în caz că bebe dorește și felul doi. Altfel, cu durere în suflet pentru orele petrecute pompând… îi dați drumul pe apa sâmbetei…  


Bibliografie:
Lawrance RA, Lawrance RM, Breastfeeding. A guide for medical profession. 8th edition. Philadelphia: Elsevier. 2016
Darmangeat V, Ma bible de l’allaitement. Paris:Leduc.s éditions.2018

Informațiile pe care le veți regăsi aici nu țin locul unui consult de specialitate!

Unde mă găsiți?

Sunt pediatru în cadrul Spitalului Regina Maria din Cluj iar pentru consultațiile în alăptare fac echipa bună cu Cuibul berzelor.  Mă găsiți pe facebook, la numărul de telefon 0743 349 295 sau puteti completa formularul de mai jos.

12 + 12 =

Cum stocăm laptele de mamă

Cum stocăm laptele de mamă

Cum stocăm laptele de mamă

Sursa imagine: www.lovelyluckylife.com

În primul rând, de ce îl stocăm? Pot fi mai multe motive: fie bebelușul este prematur sau bolnăvior și nu poate fi alăptat la sân și atunci mulgem laptele cu ajutorul unei pompe și el îl primește, fie e nevoie de completare cu lapte muls, fie vrem să facem stocuri pentru că ne întoarcem la serviciu, fie traversăm o perioadă în care lactația e abundentă și cum fiecare picătură de lapte e valoroasă ca aurul, nu prădăm nimic, valorificăm tot.

De fiecare dată când pompăm/ mulgem manual, ne spălăm pe mâini cu apă și săpun și folosim recipiente curate (spălate cu apă caldă și detergent de vase; dacă avem un copil sănătos, nu este nevoie să sterilizăm recipientele sau cupele la fiecare folosire, prima dată este suficient, apoi doar le spălăm).

Când folosim punguțele speciale, nu uităm să notăm data la care a fost muls înainte de a congela laptele.

Durata de stocare a fost studiată intens și recomandările internaționale pentru copii sănătoși și la termen (nu pentru prematuri, nu pentru copiii grav bolnavi ) sunt următoarele:

  • la temperatura camerei (până la 25ºC): până la 6 ore (evident că vara, când sunt 30°, evităm să îl ținem afară și dacă nu avem altă opțiune, reducem perioada la 1-2 ore maxim);
  • în pungă izotermă cu pachete de gheată (în jur de 15ºC): până la 24 de ore;
  • în frigider (4ºC- temperatura aceasta e valabilă mai ales pentru porțiunea din spate a frigiderului, nu pentru ușă, unde e mai cald): până la 5 zile (unii spun și 8, dar e puțin cam îndrăzneț, având în vedere că nu spălăm zilnic frigiderul); aș rămâne la 5 zile;
  • la congelator : depinde ce tip de congelator avem, astfel că dacă e comun cu frigiderul, durata e de maxim 2 săptămâni, dacă e cu ușă separată de cea a frigiderului (combina frigorifică), 3-6 luni iar dacă e ladă frigorifică, 6-12 luni.

Un detaliu important este că laptele care stă o vreme sau după dezghețare poate căpăta un miros particular, ca de rânced și tendința este să spunem că s-a stricat și să îl aruncăm. De fapt, miroase așa din cauza digestiei lipidelor și nu este nici stricat, nici dăunător, îl putem da fără griji copilului, dacă acesta îl acceptă (îl poate refuza din cauza gustului și atunci nu îl forțăm).


Bibliografie:
Lawrance RA, Lawrance RM, Breastfeeding. A guide for medical profession. 8th edition. Philadelphia: Elsevier. 2016
Darmangeat V, Ma bible de l’allaitement. Paris:Leduc.s éditions.2018
Eglash A, Simon L, ABM Clinical Protocol #8: Human Milk Storage Information for Home Use for Full-Term Infants, Revised 2017. BREASTFEEDING MEDICINE Volume 12, Number 7, 2017

Informațiile pe care le veți regăsi aici nu țin locul unui consult de specialitate!

Unde mă găsiți?

Sunt pediatru în cadrul Spitalului Regina Maria din Cluj iar pentru consultațiile în alăptare fac echipa bună cu Cuibul berzelor.  Mă găsiți pe facebook, la numărul de telefon 0743 349 295 sau puteti completa formularul de mai jos.

14 + 4 =

Îngrijirea sânilor pe perioada alăptării

Îngrijirea sânilor pe perioada alăptării

Îngrijirea sânilor pe perioada alăptării

Din dorința de a nu îi face rău bebelușului, avem impresia că totul în jurul lui trebuie să fie curat, dezinfectat și chiar sterilizat, inclusiv și mai ales sânii, că doar ajung în gura copilului. Așa că îi spălăm frenetic cu apă și săpun înainte și după fiecare supt. Însă nu este nevoie și poate chiar să facă rău.

Sânul a fost creat cu un mecanism 3 în 1 de protecție, autocurățare și „momire” a bebelușului în căutare de hrană, așa că el secretă o substanță care îl protejează de agresiuni, îl curăță și care, în același timp, are un miros specific și îmbietor pentru bebeluș. Așa că, prin spălare frecventă și mai ales prin folosirea unui produs de igienă ( chiar și blând), nu facem decât să îndepărtăm această substanță. Astfel că mamelonul și areola se usucă și apare riscul de fisuri, ulterior ragade, etc.

Prin urmare, dacă la dușul zilnic spălăm sânii cu apă călduță este suficient. De asemenea, nu este indicată nici folosirea (vorbim acum strict de zona areolei și a mamelonului) cremelor hidratante pe care le foloseam altădată pentru corp, pentru că nu e nevoie (vezi substanța secretată de sân), pentru că pot ajunge în gurița copilului și nimeni nu vrea să mănânce cremă și pentru că modifică mirosul și poate deveni neplăcut pentru bebeluș.

Există, totuși, o situație care presupune spălatul cu apă și săpun/ gel de duș, și anume, baia în piscină sau în mare.

Dacă apar mici fisuri sau aveți deja ragade, cele de mai sus sunt cu atât ”mai” valabile. Cel mai bun ciatrizant este chiar laptele de mamă, așa că după fiecare supt/ muls, mulgeți o picătura de lapte și întindeți-o cu degetul pe suprafața mamelonului și lasați sânii la aer.

Și dacă tot ne preocupă igiena, să nu uităm că nu există o regulă mai de aur decât cea a spălatului pe mâini cu apă și săpun: după ce am schimbat scutecul, după ce venim de afară, după ce folosim toaleta, după ce am tușit/strănutat în palmă ( ar trebui să nu mai strănutăm în palmă)/ șters nasul, etc.

(informațiile de mai sus sunt valabile în general; dacă aveți o anumită boală de piele cu afectarea sânului și care presupune un tratament specific, trebuie urmate recomandările făcute de medicul dvs curant)

Informațiile pe care le veți regăsi aici nu țin locul unui consult de specialitate!

Unde mă găsiți?

Sunt pediatru în cadrul Spitalului Regina Maria din Cluj iar pentru consultațiile în alăptare fac echipa bună cu Cuibul berzelor.  Mă găsiți pe facebook, la numărul de telefon 0743 349 295 sau puteti completa formularul de mai jos.

7 + 15 =

Mituri despre alăptare – Episodul 1

Mituri despre alăptare – Episodul 1

Mituri despre alăptare – Episodul 1

Primele zile după naștere sunt minunate dar și teribil de grele, ne testează rezistența fizică și psihică așa cum nu am crezut că vom experimenta vreodată. Tot ce ne lipsește este să auzim că laptele nu e bun, că mameloanele nu sunt formate, că înfometăm copilul, etc, și se cască un hău din care nu mai știm cum să ieșim. Sunt multe mituri în lumea asta, dar multe parcă roiesc în jurul alăptării și le auzim (mult prea) des venind de la cei care ar trebui să ne sprijine. Așa că am creat o serie de articole prin care mi-am propus să demontez o parte din aceste mituri. Nu le-am numerotat, pentru că sunt ”fără număr”.  Să pornim la drum.

 

Cele mai multe femei nu au lapte suficient.

Majoritatea femeilor au lapte din abundență. Problema nu este cantitatea de lapte, ci faptul că acest lapte nu ajunge la copil. Cel mai frecvent, acest lucru se întâmplă din cauză că bebelușul nu este atașat corect la sân. Deci este important ca mamei să i se arate încă din prima zi după naștere cum să atașeze corect copilul la sân.

 

Laptele praf este mai hrănitor pentru copilul meu.

Nu există aliment mai potrivit nevoilor copilului decât laptele de mamă. Nicio formulă de lapte praf, oricât de ”avansată” ar fi, nu poate să înlocuiască un aliment perfect adaptat atât din punct de vedere al cantității, cât și al calității. Ce formulă de lapte își schimbă compoziția când e prea cald afară sau conține anticorpi sau substanțe antialgice când copilul e bolnav? Evident, niciuna!

 

Colostru e “prea slab”.

Dimpotrivă. Chiar dacă uneori este aproape transparent, colostrul este extrem de hrănitor și este exact mâncarea de care copilul are nevoie în primele zile de viață. Conține multe proteine și anticorpi extrem de importanți care vor apăra copilul de infecții, stimulează tubul digestiv să elimine meconiul și scade riscul de icter. Iar cantitatea mult mai mică ( 30-100 ml/ zi) este perfect adaptată stomacului mic al copilului și rinichilor imaturi.

 

Laptele din primele 3-4 zile după naștere este insuficient, deci este obligatoriu să completăm alăptarea cu lapte praf.

Cele mai multe probleme legate de alăptare în primele zile sunt consecința unei atașări necorespunzătoare a copilului la sânul mamei. Cu foarte mici excepții, laptele ( colostrul) “vine” la timp și în cantități suficiente, adică adaptate nevoii copilului. De aceea, este important să ne asigurăm că acest colostru ( care se poate exprima sau nu la nivelul mamelonului) ajunge în gurița copilului. Iar a mulge cu pompa sânul pentru a vedea dacă se produce lapte suficient nu este în niciun caz un mod eficient de a evalua cantitatea de lapte. Soluția este atașarea corectă și asigurarea că bebelușul înghite!

 

Este normal ca alăptarea să doară.

Ce este normal este un grad redus de discomfort la nivelul sânilor în primele zile. Durerea puternică și care persistă pe parcursul suptului este un semn de alarmă că bebelușul nu este bine atașat, fie pentru că este prea departe de sân, fie pentru că gurița lui are o problemă (un fren sublingual, de exemplu). Totodată, o durere intensă apărută după câteva zile poate fi semnul unei infecții. Dacă vă confruntați cu o situație asemănătoare, un consultant în alăptare vă poate ajuta să depistați cauza și vă poate îndruma cum să o remediați. 

 

Sânul trebuie pregătit înainte de naștere, mamelonul trebuie ajutat să se formeze.

Chiar dacă pare că ne confruntăm cu o epidemie de ”nu ai sfârcuri, dragă, nu are de ce prinde copilul!”, marea majoritate a mamelor au tot ce le trebuie pentru a alăpta și nu au nevoie de timp și tehnici pentru a-și forma mameloanele. Nu s-a dovedit că există vreun procedeu eficient de a pregăti mamelonul pentru alăptare. Dimpotrivă, frecarea acestuia cu prosopul, cum se obișnuia mai demult și încă se zvonește că ar fi benefic, crește riscul de fisuri și predispune la ragade. Singurele mameloane care au nevoie de puțin ajutor sunt cele ombilicate, dar dacă îi acordăm creditul și șansa copilului, va reuși el, cu puțin ajutor, să se atașeze și să sugă eficient și într-o astfel de situație. 

 

În episodul următor vom vorbi despre orare, răsfăț și comparații. 

Informațiile pe care le veți regăsi aici nu țin locul unui consult de specialitate!

Unde mă găsiți?

Sunt pediatru în cadrul Spitalului Regina Maria din Cluj iar pentru consultațiile în alăptare fac echipa bună cu Cuibul berzelor.  Mă găsiți pe facebook, la numărul de telefon 0743 349 295 sau puteti completa formularul de mai jos.

7 + 13 =

Informațiile pe care le veți regăsi aici nu țin locul unui consult de specialitate!

Articole recente

Care e treaba cu regurgitatul bebelușilor?

Mulți părinți de bebeluși se sperie când văd că din gurița copilului iese lapte, imediat sau la distanță de masă, însoțit sau nu de râgâială… și spun, cu o grimasă terifiată că bebe varsă. Este bine să știm diferența dintre regurgitație și vărsătură, mai ales pentru...

Epistaxisul sau când ne curge sânge din nas

Hemoragia de la nivelul nasului poartă numele de epistaxis. El nu este o boală în sine, ci un semn. Apare destul de frecvent la copii și de obicei sperie persoanele din jur. Dar în peste 90% din cazuri este inofensivă și nu ascunde nimic deosebit în spate. Evident că...

De bun simț despre vărsături, diaree și deshidratare

O problemă cu care aproape orice părinte cred ca s-a confruntat este apariția diareei, însoțită sau nu de vărsături și febră. În acest articol voi explica ce sunt acestea și când ar trebui să ne îngrijorăm și să ne prezentăm la medic sau când putem încerca să tratăm...

Cum gestionăm gastroenterocolita

Dacă în acest articol ne familiarizam cu conceptele, în rândurile de mai jos veți găsi câteva sfaturi practice despre cum se poate gestiona o gastroenterocolită ușoară acasă și când să vă adresați medicului pentru un consult. În caz de vărsături, trebuie să ținem cont...

Tehnici de supraviețuire a pandemiei împreună cu copiii

Autor: Raluca Ilca       Dragi părinți, bunici și alti adulți implicați în îngrijirea copiilor în aceste zile, iată că trecem printr-o situație neobișnuită, atipică, care ne provoacă neliniște, îngrijorare, frică și alte emoții care ne pot copleși. Situația poate...

Unde mă găsiți?

Sunt pediatru în cadrul Spitalului Regina Maria din Cluj iar pentru consultațiile în alăptare fac echipa bună cu Cuibul berzelor.  Mă găsiți pe facebook, la numărul de telefon 0743 349 295 sau puteti completa formularul de mai jos.

10 + 13 =