Cum gestionăm gastroenterocolita

by 31 Dec 2019Boli frecvente, Preventie

Dacă în acest articol ne familiarizam cu conceptele, în rândurile de mai jos veți găsi câteva sfaturi practice despre cum se poate gestiona o gastroenterocolită ușoară acasă și când să vă adresați medicului pentru un consult. 

În caz de vărsături, trebuie să ținem cont că stomacul copilului este iritat și în poziție de „atac”, și, deși instinctul ar fi să îi dăm repede să bea, ca nu cumva să se deshidrateze, e mai prudent

  • să îi dăm puțin răgaz stomacului să se liniștească (30-45 de minute), chiar dacă celui mic îi e sete (îl distragem cu un joc, un cântecel etc).
  • După ce a trecut acest interval și dacă cel mic nu a mai vărsat, putem să începem să îi dăm soluția minune- sărurile de rehidratare orală (SRO). Sunt o combinație optimă dintre lichid, sare și glucide (atunci când copilul varsă sau are diaree, el nu piede doar apă, ci pierde și electroliți – sodiu, potasiu etc- și glucoză și începe să se ofilească pentru că îi scade glicemia; din această cauză se recomandă să nu îi dăm să bea doar apă, ci aceste SRO, pe care le găsiți la farmacie și care au un gust destul de îndoielnic, dar cu puțină muncă de convingere și anumite trucuri, vor fi acceptate de un copil însetat). Cum i le administrăm? Fracționat, adică în cantități mici și frecvent (de exp: câte 10 ml tot la 10 minute).
  • Dacă timp de 4 ore nu au reapărut vărsăturile, puteți să reîncepeți să îi administrați alimentele pe care le consumă de obicei, în cantități mici, fără a îl forța (chiar dacă ardeți de nerăbdare să-l vedeți mâncând, dacă omului nu îi este foame, forțându-l nu îl facem decât să verse din nou). Evident că dacă el de obicei consumă sucuri acidulate și ceafă de porc cu cartofi prăjiți, încercați să alegeți niște variante mai ușor de digerat și să cugetați dacă meniul de mai sus e chiar ideal pentru copilul dvs în general, nu doar când e bolnav 🙂 

 

Dacă este prezentă diareea, chiar dacă copilul nu varsă, acest risc de deshidratare despre care vorbeam aici rămâne și atunci putem să administrăm aceleași SRO (de exemplu, după fiecare scaun mai apos putem să îi administrăm cam 10 ml/ kg/ scaun…adică la un copil de 7 kg, vom încerca să administrăm cam 70 de ml de SRO, tot fracționat, maximul fiind de 400 ml/ oră).

Legat de alimentație, chiar dacă în trecut se prefera o dietă destul de restrictivă (sfântul decoct de orez) și se schimba imediat laptele cu o formulă delactozată, în timp s-a demonstrat că recuperarea este mai rapidă la copiii care au mâncat aproximativ ca de obicei. Evident că nu îi vom da copilului slănină friptă și prune, dar nu se mai recomandă o dietă atât de strictă ca pe vremuri.

Ce alimente sunt de preferat:

  • orezul (sub formă de pilaf de orez cu carne și legume)

  • branza de vaci

  • iaurtul simplu (fără fructe, zahăr, biluțe de cacao etc)
  • cartoful copt sau alte legume preparate termic
  • marul copt, bananele, afinele
  • carnea slabă fiarta
  • supa de legume
  • painea prăjită/ sticks-urile/ covrigeii cu sare/ biscuiții (fără cremă).

 

Ce alimente ar fi bine să evitați cel puțin până la normalizarea scaunului și înca 1-2 zile în plus:

  • grăsimile (prăjelile, smântâna, uleiurile); puteți, însă, să îi oferiți pâine cu puțin unt;
  • fructele (altele decât banana, mărul copt și afinele);
  • legumele crude;
  • dulciurile/ băuturile dulci și carbogazoase;
  • mâncărurile picante/ puternic condimentate;
  • alimentele tip fast-food, crănțănele, chips-uri și ce mai găsiți prin pungi foșnitoare cu arome-nțepătoare– înafară de sticks-uri cu sare, biscuiți simpli (multe dintre acestea ar fi bine să nici nu fie prezente în mod normal în alimentația copilului dvs).

 

Despre lapte

Copilul alăptat este bine să fie alăptat în continuare, eventual mese mai frecvente și mai scurte; dacă nu tolerează altceva decât laptele de mamă pe perioada bolii, este în regulă să sugă, asta aducându-i un aport și de lichid, dar și de săruri și glucide. Evident că dacă de zile în șir, copilul dvs trăiește doar cu laptele ce-l mănâncă de la sân, este momentul să vă prezentați la un consult.

Dacă cel mic este de obicei hrănit cu formulă de lapte (standard), nu se recomandă să o schimbați cu una delactozată doar în cazuri speciale și indicate de medic (o diaree care se prelungește peste 7 zile sau care e agravată de consumul de lapte normal, motive care oricum necesită un consult). 

 

Alte medicamente

Copilul cu febră înaltă este bine să beneficieze de tratament care să îi scadă temperatura, mai ales dacă aceasta îi produce disconfort. Despre managementul febrei am scris aici. Nu uitați că un copil cu diaree nu trebuie să primească tratamente sub forma de supozitor.

Afinele sunt cunoscute pentru efectul lor de legare a scaunului. La fel racecadotrilul (cunoscut sub numele de Hidrasec®) este foarte util în diareea cu scaune apoase. Tasectanul®, care este o gelatina cu amidon, ramane în tubul digestiv formând o peliculă protectoare și absoarbe microbii, reducând numărul scaunelor. Cam pe același principiu funcționează Smecta®, care este o argilă ( îmi aduc aminte cu groază când a apărut și mama mă tot îmbia să-l iau, parcă mâncam nisip…dar sunt copii care îl acceptă și pentru care eu am un respect profund! nu vă forțați copiii să ia aceste mediamente, folosiți arta negocierii; dacă nu doresc nicicum și noi îi forțăm, își vor face greață și vor vărsa, exact ce dorim să evităm). Un beneficiu în plus poate fi adus de probiotice.

Un medicament despre care aș vrea să uităm în tratamentul copiilor (mai ales a celor mai mici) este loperamidul (Imodium®); acesta este un medicament care reduce mișcările intestinului, iar când avem o diaree infecțioasă noi vrem să eliminăm microbul, nu să îl păstrăm mai mult timp în intestin. Riscul cu acest medicament pe o diaree infecțioasă este ca în colon să se tot acumuleze toxine și el să facă „poc”. Loperamidul se administrează doar la copii mari și adulți, de preferat la indicația medicului, fiind util, de exemplu, în diareea din sindromul de colon iritabil.

Ce motive ar trebui să vă ducă/ readucă la medic:

  • vărsături repetate cu imposibilitatea de a mai rehidrata copilul acasă sau copilul refuză să bea lichide mai multe ore;
  • când în scaun vedeți sânge sau puroi;
  • scaunele devin mai frecvente și mai voluminoase;
  • diareea persistă peste o săptămână;
  • copilul nu a mai urinat de mai bine de 6-8 ore dacă e sugar/ copil mic, 10-12 ore dacă e copil mai mare;
  • copilul este apatic, somnolent, nu îl puteți trezi (aici e de sunat la 112) sau, dimpotrivă, este agitat sau are un comportament neobișnuit;
  • bebelușii, mai ales cei sub 3-4 luni;
  • dacă la câteva zile după un episod de diaree (de obicei cu sânge), copilul devine apatic, palid și nu mai urinează (consult de urgență).

Bibliografie:

Bourrillon A, Pédiatrie pour le practicien; 6e édition. Paris Elsevier Masson. 2011

Guarino A, Ashkenazi S, Gendrel D, Lo Vecchio A, Shamir R, Szajewska H. European Society for Pediatric Gastroenterology, Hepatology, and Nutrition/European Society for Pediatric Infectious Diseases Evidence-Based Guidelines for the Management of Acute Gastroenteritis in Children in
Europe: Update 2014 JPGN 2014;59: 132–152

Informațiile pe care le veți regăsi aici nu țin locul unui consult de specialitate!

Unde mă găsiți?

Sunt pediatru în cadrul Spitalului Regina Maria din Cluj iar pentru consultațiile în alăptare fac echipa bună cu Cuibul berzelor.  Mă găsiți pe facebook, la numărul de telefon 0743 349 295 sau puteti completa formularul de mai jos.

5 + 15 =