Somn ușor, puișor!

12 Apr 2019Dezvoltare, În echipă

Autor: Raluca Ilca

 

Somnul copiilor – aspecte generale

Întâi, să vedem ce este somnul…

Somnul este o etapă esențială din rutina noastră, a tuturor, și o componentă indispensabilă pentru o viață sănătoasă. Este mai mult decât o simplă absență a stării de veghe: este o combinație între reducerea stimulilor care vin spre creier și activarea unor zone specifice din creier, responsabile cu somnul.
Există două tipuri de somn: somn ” activ ” , și somn ”liniștit”.
Somnul copilului este diferit de cel al adultului, din mai multe puncte de vedere, el modificându-se treptat până în jurul vârstei de 12-13 ani, când deja are caracteristicile somnului ”matur”, al adultului. Dacă pentru un nou-născut, proporția de somn activ este de 50%, la adult, aceasta este de doar 20%. Poate mulți ați observat deja că bebelușul este frecvent mai agitat în somn, mișcându-și ochișorii și făcând tot felul de grimase, cauza fiind tocmai acest somn activ despre care vă vorbeam. Somnul ”activ” și somnul ”liniștit” se succed în cicluri, care, la copilul mic, au o durată de 60 de minute, iar la adult , de 90 de minute.

Reglarea somnului se face prin mai mulți factori, care sunt corelați între ei: expunerea la lumină sau la întuneric , nivelul de activitate motorie, rutina socială, hrănirea, temperatura sau oboseala datorată lipsei somnului. Un alt factor important este melatonina (hormonul somnului), care are, printre altele, rolul de a induce somnul și de a-l sincroniza cu variațiile ciclului lumină-întuneric. Întunericul determină eliberarea melatoninei, a cărei secreție este dependentă de lungimea nopții. Iarna, aceasta este secretată mai devreme, iar expunerea la stimulii luminoși artificiali, precum ecranele televizoarelor sau ale telefoanelor mobile, duce la întârzierea eliberării ei și implicit la amânarea instalării somnului. În zonele cu altitudine mare, unde luminozitatea este mai redusă, rolul luminii este preluat de către rutina socială. Secreția de melatonină este dependentă și de vârstă. Este foarte redusă până la vârsta de trei-patru luni, aproape neglijabilă, de aceea copiii mici au o succesiune de perioade de somn și de perioade de trezire aproape întâmplătoare. Secreția de melatonină este maximă între unu si trei ani, apoi scăzând treptat odată cu vârsta. Începând cu vârsta de 6 săptămâni, somnul începe să se regleze, iar între 3 și 6 luni,cei mai mulți copii au un ritm regulat de somn.
Și dacă tot am ajuns la melatonină, ca o curiozitate, am să vă spun că la animale, ea este responsabilă cu înmulțirea, astfel că, odată cu creșterea duratei zilei și, în consecință, cu scăderea nivelului de melatonina, ies de sub inhibiție hormonii sexuali, fapt care duce la nașterea puilor în perioadele anului când temperatura ambientală crește,iar procurarea hranei este mai ușoară.
Pe lângă toți acești factori, în mod natural, pentru somn, avem nevoie de un spațiu care să ne confere siguranță și de o atmosferă prielnică, fapt care aduce cu sine și dezavantaje.
Până la vârsta de 2 ani, copiii petrec mai mult timp dormind decât stând treji, iar, dacă avem în vedere perioadele de somn acumulate, copiii petrec aproape 40% din copilărie dormind.

 

De ce este important ca un copil să aibă parte de somn suficient și odihnitor?

Pentru copil, tulburările de somn au efecte persistente atât asupra sănătății fizice (cresc apetitul, implicând creșterea greutății corporale și rezistența la insulină, scad imunitatea, provoacă tremor si alte tulburări neurologice și hormonale), cât si asupra celei psihice. Somnul insuficient duce la scăderea capacității de reglare a emoțiilor, implicând iritabilitate si impulsivitate, la creșterea riscului de a avea anxietate și depresie, la scăderea capacității de învățare, de memorare si de a fi atent, la apariția problemelor de comportament, la consumul de droguri, țigarete, alcool sau alte substanțe de abuz (initial, pentru efectul lor de liniștire). Având în vedere că tulburările de somn din copilărie au efecte ce se manifestă inclusiv până in perioada școlară, de multe ori ele devenind cronice, amânarea rezolvării lor aduce doar deservicii copilului și familiei.

Și pentru că un copil face parte întotdeauna dintr-un sistem, care îl influențează direct și asupra căruia are la rândul lui influență, să ne gândim întâi la cât de minunat este să-și privească un părinte copilul în timp ce doarme liniștit, câtă liniște îi aduce și ce sursă de fericire este asta. Iar după trezire, copilul să fie energic și zâmbitor, dovadă a faptului că este odihnit. Situația inversă însă, când copilul are dificultăți de somn, poate să transforme viața unui părinte într-un coșmar. Pe lângă efectele pe care le are asupra copilului însuși, aceste dificultăți duc la întreruperea frecventă a somnului părinților, la apariția conflictelor și a emoțiilor negative în familie, la afectarea relației părintelui cu copilul și chiar la certuri între parteneri.

 

Dar ce presupune un somn în siguranță și odihnitor?

În primul rând, trebuie să ne asigurăm că un copil beneficiză de durata totală de somn necesară vârstei lui și de existența oportunităților de adormire.

Conform Academiei Americane de Pediatrie, durata totală de somn/zi pentru copiii în vârstă de maxim 2 luni este de 16-18h, între 3 și 11 luni de 12-16 h, între 1 și 2 ani de 11-14h, între 2 și 5 ani de 10-13h, între 5 și 12 ani de 9-12h, iar între 12 și 17 ani de 8-10h.

Desigur, există mici diferențe între necesarul de somn pentru copiii de aceeași vârstă , însă dacă un copil doarme mai mult în weekend sau în timpul vacanțelor, dacă are dificultăți de trezire dimineața sau ”moțăie” pe parcursul zilei înseamnă că el nu doarme suficient.

Când vorbim despre somnul copilului mic nu putem ignora recomandările Academiei Americane de Pediatrie în legătură cu reducerea dovedită a riscului de moarte subită. Aceste recomandări, care trebuie aplicate până la împlinirea vârstei de un an, sunt:

  •  copiii trebuie să doarmă pe spate, inclusiv cei care prezintă reflux gastroesofagian (dacă dezvoltarea lor permite întoarcerea lor de pe o parte pe alta, ei nu trebuie repuși pe spate, însă trebuie să ne asigurăm că în spațiul de dormit nu există perne, pături sau alte obiecte moi, inclusiv jucării);
  • dacă însă copilul adoarme în scaunul de mașină, în scoică, în leagăn sau în marsupiu, acesta trebuie mutat pe o suprafață dură , pe spate, cât mai repede;
  • suprafața de dormit trebuie să fie una fermă (să nu se adâncească când punem copilul pe ea), iar pătuțul să respecte standardele de siguranță ;
  • în primele 6 luni (ideal un an) copilul ar trebui să doarmă în aceeași încapere cu părinții, dar în propriul pătuț-fapt ce poate scădea riscul de moarte subită cu până la 50%;
  •  copilul poate fi pus în patul părinților doar pentru hrănire și liniștire, iar când părintele știe că sunt șanse să adoarmă lângă copil, să-l mute în pătuț; 
  • niciodată copilul nu trebuie lăsat să doarmă pe canapea sau pe fotoliu, această situație fiind caracterizată ca extrem de periculoasă;
  • dormitul în același pat cu copilul nu se recomandă pentru nici o situație și este categoric contraindicat când copilul e mai mic de 4 luni, a fost născut prematur sau cu greutate mică la naștere, când părintele fumează, mama a fumat pe parcursul sarcinii, părintele a consumat alcool sau are tratament cu medicamente care fac trezirea dificilă, când suprafața de dormit nu este fermă (saltea cu apă, saltea veche, canapea, fotoliu), când există lucruri moi pe pat (perne, paturi, haine, jucarii);
  • în afara copilului, nici un obiect nu ar trebuie să fie în pătuț sau agățat de el, nici măcar pătură; copilul va fi îmbrăcat cu un strat în plus de haine față de adult, sau se poate folosi un sac de dormit adaptat vârstei;
  • se poate infășa copilul, cu condiția ca acesta să nu fie prea strâns, să nu impiedice respirația și mișcările, iar bazinul să rămână mobil, dar numai până când acesta încearcă să se întoarcă de pe o parte pe alta, nu și ulterior;
  • folosiți suzeta, dar pentru copiii alăptați doar după vârsta de aproximativ 3 săptămâni;
  •  se recomandă administrarea vaccinurilor;
  • nu utilizați monitoare sau dispozitive comerciale de monitorizare a respirației sau a frecvenței ritmului cardiac, la domiciliu, cu scopul prevenirii sindromului morții subite. 

 

  Ce putem face pentru a preveni apariția dificultăților de somn la copii?

Ca părinți, așa cum suntem responsabili de igiena corporală, de alimentația și de siguranța copilului, la fel suntem responsabili de ceea ce se numește ”igiena somnului”, și anume, învățarea unor obiceiuri bune de somn, care vor dăinui pentru toată viața. Aderarea la o rutină de somn: respectarea unui orar de mers la culcare si de trezire, (inclusiv în weekend, pentru evitarea dificultății de adormire a doua zi), asigurarea unei camere de dormit întunecoase, răcoroase și având liniștea asigurată, dormitul în același loc, dormitul singur, evitarea produselor stimulante (sucuri, ciocolată) și a exercițiilor fizice intense înainte de somn sunt practici sănătoase care sunt fundamentale pentru prevenirea tulburărilor de somn la copil. Se recomandă evitarea consumului unor cantități mari de lichide înainte de somn, a folosirii patului și pentru alte activități (ex: joaca), a punerii copilului în pat după ce a adormit în altă parte, a permiterii adormirii în timp ce este hrănit sau legănat și nerespectarea orei de mers la culcare în zilele libere.

Nu se recomandă folosirea ecranelor luminoase înainte de somn (telefon, tabletă, calculator, TV) și nici expunerea la imagini nepotrivite vârstei (inclusiv pe parcursul zilei).

Se recomandă să respectăm un tipar care să îl ajute pe copil să adoarmă, tipar care să fie respectat inclusiv cu ocazia somnului de peste zi. În același timp, trebuie să putem recunoaște problemele de somn care pot apărea. În cazul în care realizați că există o astfel de problemă, nu ezitați să consultați un medic. Deși pentru mulți părinți va părea incredibil, începând cu vârsta de șase luni, un copil poată să doarmă chiar și timp de nouă ore pe parcursul nopții. Unii au reprize mai scurte, alții au reprize mai lungi de somn, dar majoritatea copiilor au deja abilitatea de a dormi neîntrerupt pe tot parcursul nopții.

 

Cum ne dăm seama că un copil prezintă dificultăți de somn?

Ei bine, dacă e nevoie să petreci prea mult timp ”ajutând” copilul să adoarmă, dacă un copil are multiple treziri pe parcursul nopții, dacă din cauza somului sunt afectate comportamentul și dispoziția copilului, dacă din cauza tiparului de somn al copilului părintele doarme mai puțin decât trebuie, dacă din cauza dificultăților de somn este afectată relația părinte- copil sau dacă pe perioada somnului, copilul este constant agitat înseamnă că într-adevăr este vorba despre o problemă legată de somn.

Nu fiți deznădăjduiți, fiindcă, chiar dacă deja ați bifat mai multe situații problematice, vin și veștile bune. Aflați că, în nici un caz, situația dumneavoastră nu este una atipică, deoarece aceste dificultăți sunt foarte comune. Ele pot fi însă rapid îndreptate. Odată recunoscute, cu puțin ajutor, acestea se vor ameliora. Doar discutând cu alți părinți sau cu medicul copilului, puteți primi sfaturi utile. Pentru situațiile mai rar întâlnite sau mai severe, este bine să discutați cu un specialist în tulburările de somn.

 

Ce presupune existența unei rutine a somnului?

Pregătirea pentru culcare poate fi o sursă de stres atât pentru părinte, cât și pentru copil. Uneori copilul nu dorește să rămână singur sau nu dorește să întrerupă jocul, iar uneori se întâmplă ca însuși părintele să fie cel care vrea să mai petreacă un timp împreună cu copilul. Este ceva natural ca părintele să dorească să-și consoleze copilul și să-l țină aproape. Pusul copilului la somn poate fi perceput ca ceva greu de realizat la început, însă după stabilirea unui plan, această perioadă de pregătire pentru somn poate fi una dintre cele mai frumoase ocazii de a petrece timp de calitate împreună cu copilul.

Planificați o rutina pe care să o puteți pune în aplicare la aproximativ aceeași oră, zilnic. Aceasta poate include: schimbatul hainelor, spălatul dinților și pregătirea patului. Petreceți apoi o perioadă de 10-30 minute în liniște, citind dintr-o carte, cântând sau jucând un joc. Țineți cont că nu este momentul cel mai potrivit să spuneți povești înfricosătoare. Evitați săritul, alergatul, luptele sau orice alte activități mai dinamice. Copilul are nevoie să știe că această activitate este limitată în timp. Îi puteți chiar arăta pe ceas că veți citi povestea până când acul va ajunge într-un anume loc. Partea dificilă este să chiar respectați intervalul stabilit. Răspunzând cererilor de a bea apa, de a mai citi o poveste sau orice alt prilej de a depăși timpul alocat, veți trasmite mesajul că ora de culcare poate fi amânată. Respectând însă programul cu strictețe, după o perioadă scurtă de timp, serile vor deveni mai liniștite și mai relaxante .

Țineți minte: un copil care doarme bine, adoarme ușor și se trezește rar pe parcursul nopții este mult mai probabil să fie mai fericit și mai sănătos per ansamblu. Cu cât un copil doarme mai bine, cu atât mai fericită va fi toată familia. Este important de reținut că multe probleme de somn sunt obișnuite. Nu sunt nicidecum rezultatul unei îngrijiri neadecvate din partea părinților. De asemenea, nu sunt dovezi ale faptului că este vorba despre o problemă psihică serioasă. Dacă, în ciuda măsurilor de igienă a somnului, copilul continuă să prezinte dificultăți, luați legătura cu un medic.

Raluca Ilca este medic rezident de psihiatrie pediatrică la Clinica de Psihiatrie Pediatrică din Cluj- Napoca, în formare în psihoterapii cognitive și comportamentale. 


Bibliografie:
IACAPAP Textbook of Child and Adolescent Mental Health – Sleep disorders in children and adolescents- a practical guide
Rutter’s Child and Adolescent Psychiatry, sixth edition- Sleep interventions: a developmental perspective
Liana Deheleanu: Bazele biologice ale psihiatriei- Ritmurile endogene
Fundația somnului- Copiii și somnul https://www.sleepfoundation.org/articles/children-and-sleep
Asociația Americană de Pediatrie- https://www.aap.org/en-us/about-the-aap/aap-press-room/Pages/American-Academy-of-Pediatrics-Announces-New-Safe-Sleep-Recommendations-to-Protect-Against-SIDS.aspx
https://www.uclahealth.org/sleepcenter/sleep-and-children

Informațiile pe care le veți regăsi aici nu țin locul unui consult de specialitate!

Unde mă găsiți?

Sunt pediatru în cadrul Spitalului Regina Maria din Cluj iar pentru consultațiile în alăptare fac echipa bună cu Cuibul berzelor.  Mă găsiți pe facebook, la numărul de telefon 0743 349 295 sau puteti completa formularul de mai jos.

9 + 15 =