Gripa la copii- cum se manifestă, cine e mai vulnerabil și semne de alarmă

16 Oct 2026Infecțioase, Preventie, Primul an de viață, Respiratorii

În acest articol veți regăsi informații despre:

  • cum se manifestă gripa;
  • cum o deosebim, orientativ, de o răceală obișnuită;
  • cine are un risc mai mare de complicații;
  • care sunt semnele pentru care trebuie să cerem ajutor medical.

Sezonul gripal este, în general, sezonul rece: numărul de cazuri începe crească în toamnă, de obicei din octombrie–noiembrie, atinge un vârf în lunile de iarnă și poate continua până în primăvară. Perioada exactă și intensitatea diferă însă de la un an la altul.
O primă aplicație practică: cel mai bine este să ne vaccinăm până la mijlocul lunii octombrie, pentru ca atunci când începe sezonul, să avem deja protecție. Despre prevenție am scris mai multe aici.

Gripa nu este o răceală, este o infecție diferită, cu un tip de virus care poate să atace mai multe ținte, nu doar sistemul respirator. Deși există câteva categorii de risc, despre care am scris puțin mai jos, gripa poate să evolueze sever și la persoanele care sunt, de altfel, sănătoase.

 

Cum arată gripa și cum o deosebim de răceala comună?

Debutul este, de regulă, brusc. Apar febra și frisoanele, durerile de cap, durerile musculare și articulare, tusea seacă și o stare generală proastă. Te simți mult mai rău decât atunci când ai o răceală comună iar manifestările generale (de exp, febră, rison și oboseală) par că le depășesc în intensitate pe cele locale. Poate apărea și durerea în gât, iar copiii pot avea, mai frecvent decât adulții, simptome digestive precum greață, vărsături sau diaree.
Bebelușii sunt mai criptici, ei nu trebuie să aibă din simptomele de mai sus, pot să aibă doar febră înaltă și să devină letargici, marmorați și să aibă dificultăți de alimentație.

Spre deosebire de gripă, răceala are de obicei un debut mai lent. Nasul este înfundat sau curge, apare strănutul, iar starea generală este, în general, mai puțin afectată. La adulți, febra este mai rară, însă copiii pot face febră și în cazul unei răceli obișnuite. Durerile musculare și articulare intense sunt, de asemenea, mai puțin caracteristice răcelii.

Pe lângă aceste semne și simptome, ne ajută să știm dacă persoana a fost în contact cu un caz confirmat de gripă și putem folosi testele specifice pentru a confirma diagnosticul.

 

Cine are risc mai mare de complicații?

Chiar dacă, de cele mai multe ori, evoluția bolii este una spre vindecare, există anumite categorii de persoane care au risc de a dezvolta forme severe.
Printre acestea se numără:

  • copiii sub 5 ani și mai ales cei sub 2 ani;
  • copiii și adulții cu boli cronice, cum ar fi astmul și alte boli pulmonare, bolile cardiace, neurologice, renale sau metabolice (cum ar fi diabetul zaharat);
  • persoanele cu imunitatea scăzută (fiedin cauza unei boli, fie pentru că iau un anumit tratament);
  • femeile însărcinate și cele aflate în primele două săptămâni după naștere;
  • persoanele cu vârsta de peste 65 de ani;
  • persoanele care locuiesc în centre rezidențiale sau alte forme de îngrijire colectivă.

Un alt lucru tipic pentru gripă este că pot face forme severe și persoanele care NU au factori de risc. Și nu prea ai de unde să știi care sunt acele persoane. Recunosc, e un fel de ruletă rusească.

 

Ce complicații poate da gripa?

Cea mai importantă complicație este pneumonia. Aceasta poate fi provocată chiar de virusul gripal sau poate apărea ulterior, printr-o suprainfecție bacteriană.

La copii putem întâlni și otita medie, iar gripa poate agrava boli preexistente, cum ar fi astmul.

Mai rar, pot apărea complicații precum miocardita, adică inflamația mușchiului inimii, encefalita, adică inflamația creierului, miozita, care afectează mușchii sau manifestări de tip sindrom Guillan-Barré, care e o reacție autoimună. Îmi amintesc de 2 cazuri pe care le-am văzut în practică, o tânără cu miocardită care nu înțelegea de ce nu are voie să facă efort și o adolescentă cu miozită care, cand s-a trezit dimineața, nu a mai putut să se ridice din pat, o dureau mușchii dar nici nu o mai ascultau.

În formele foarte severe, infecția poate duce la sepsis și afectarea mai multor organe.

 

Când mergem la urgență?

Nu ne uităm doar la cifra de pe termometru. Mult mai importantă este starea generală a copilului, felul în care respiră și dacă se hidratează.
Mergeți la camera de gardă sau chemați ambulanța dacă:

  • copilul are dificultăți de respirație, fie respiră mai frecvent, fie vedeți că are tiraj, adică mușchiuleții dintre coaste se retrag,
  • buzele sau fața devin albastre, adică este prezentă cianoza;
  • copilul vă spune că îl doare în piept;
  • copilul este somnolent, greu de trezit, confuz sau nu mai interacționează normal cu voi;
  • nu reușește să bea lichide sau apar semne de deshidratare (despre care am vorbit aici);
  • apar convulsii;
  • după o perioadă în care boala pare că merge spre bine, reapare febra sau starea se înrăutățește din nou
  • sau pur și simplu vi se pare că este mult mai bolnav decât în mod obișnuit sau simțit că ceva nu este în regulă.

La sugarii mici și la copiii care fac parte din categoriile cu risc crescut (copii cu boli cronice) nu așteptăm să apară semnele de gravitate, ci ne prezentăm imediat la medic sau luăm legătura cu medicul curant unde este posibil, pentru că la ei este indicat tratamentul, chiar dacă au forme ușoare de boală. De asemenea, dacă știm că au intrat în contact cu o persoană cu gripă confirmată, chiar dacă ei nu au simptome, vom proceda la fel, pentru că putem administra antivirale preventiv (chimioprofilaxia). Atât tratamentul cât și chimioprofilaxia au eficiență mai mare dacă sunt administrate în primele 48h de la debutul bolii/ de la contactul cu cazul de gripă.

Despre tratamentul antiviral, ce rol au testele și vaccinare am scris aici.


Bibliografie:

Kliegman RM, St. Geme JW, et al. Nelson Textbook of Pediatrics. Ediția a 22-a. Elsevier, 2025.

Centers for Disease Control and Prevention (CDC). Key Facts About Seasonal Flu Vaccine. Disponibil la: https://www.cdc.gov/flu/vaccines/keyfacts.html – consultat la 10 august 2026