Sezonul cald vine cu un amestec de sentimente: bucuria timpului petrecut în natură și spaima pe care ne-o produce o potențială înțepătură de căpușă. Un artropod amărât a insuflat atâta teamă în noi pentru că poate transmite o bacterie, pe numele ei Borrelia burgdorferi (Bb), și care e responsabilă de boala Lyme sau, cum se preferă acum să îi spunem, borrelioza Lyme, o boală nu prea frecventă dar destul de ciudată, cu manifestări din spectre diverse ( de la o pată roșie pe piele, la afectare neurologică sau cardiacă). Mai sunt și alte boli transmise de căpușă, depinde mult și de zona geografică. Acest articol nu are scopul de a trece în revistă boala Lyme sau celelalte boli, ci a vedea cum ne putem feri de căpușe și ce este de făcut dacă, totuși, am fost victimele unei înțepături.
În primul rând, România este în zonă cu risc pentru înțepătura de căpușă responsabilă de transmiterea Bb, deci precauția e justificată, panica și absența rațiunii însă nu neapărat.
Unde întâlnim cele mai multe căpușe?
De regulă zonele cu iarbă înaltă, necosită, sunt preferate de căpușe, dar ele se găsesc și în iarba tunsă, arbuști, copaci.
Cum ținem căpușele la distanță?
Stând în casă toată vara? Nu, ci luându-ne următoarele măsuri:
- Putem evita zonele care auzim că ar fi infestate de căpușe. Dacă ai auzit de la 5 prieteni că au fost în pădurea X și toți s-au întors cu căpușe, ar fi prudent să alegi alt loc de recreere. E drept că nu avem prea multe opțiuni la noi, dar asta este. Pentru utilizatorii de Android, există și aplicația VectExcel, care oferă o hartă interactivă cu zonele cele mai infestate.
- Purtăm bluze cu mâneci și pantaloni lungi de culoare deschisă. Nu e o idee rea să avem șosete și să băgăm pantalonii în șosete dar cine sărăcia merge la iarbă verde așa? Acoperirea capului este oricum indicată și pentru a ne feri de soare.
- Utilizăm repelent ( produse care sunt neplăcute pentru căpușe și le țin la distanță): spray-uri sau loțiuni care conțin DEET pe piele și permetrin pe suprafețe- haine, corturi). O variantă mai prietenoasă o reprezintă spray-urile și brățările cu ulei esențial de citronela și eucalipt (de exemplu, produsele Parakito sunt potrivite și pentru copii- cel Beauty copiilor peste 6 luni iar cel Family copiilor peste 1 an). Pentru copiii mai mici e bine sa evităm aplicarea pe mâni, mai ales degete, pentru că ei bagă mâinile în guriță și ar înghiți produsul.
- Această măsură este, după mine, cea mai importantă și probabil, cea mai eficientă în prevenția contactării bolii, nu neapărat a căpușei. Când ne întoarcem acasă verificăm fiecare cm2 de piele, din cap până-n picioare, în special scalpul, pliurile ( axile, zonă inghinală, scrot la băieți).
- Dacă am găsit o căpusă atașată de piele, o scoatem cu o pensetă curată cu vârf subțire urmând acești pași:
- Nu dezinfectăm zonă ÎNAINTE de extragerea căpușei; nu punem acetona, nu o încercuim cu un chibrit, nu facem nimic de acest gen;
- Prindem căpușa cu penseta cât mai aproape de piele și tragem în sus, nu rotim;
- Chiar dacă rămâne o parte din capul ei în piele, nu ne apucăm de scormonit, să o scotem cu orice preț, ci o lăsăm în pace și ne bazăm că sistemul imunitar o va elimina;
- Dezinfectăm zona cu alcool sanitar sau ce dezinfectant local mai avem noi pe acasă;
- Notăm locul și data mușcăturii și urmărim zona pentru o lună de zile.
Știu că unii dintre voi vă temeți să scoateți căpușele acasă și mergeți la spital. Personal, consider că orice oră în plus pe care căpușa o petrece atașată la piele este în detrimentul victimei. Și că e și ceva ce supraaglomerează camerele de gardă. Eu vă încurajez să aveți mereu la voi o pensetă și să vă faceți curaj să scoateți voi căpușa acasă luând măsurile de mai sus, însă fiecare face cum simte.
Putem să știm în vreun fel dacă o căpușă e periculoasă sau nu?
Răspunsul este…depinde 🙂
Nu putem ști văzând cu ochiul liber dacă e o căpușă purtătoare de Bb, însă ce putem ști după aspectul ei e dacă a stat mult atașată la piele sau nu.
O căpușă care stă de puțină vreme nu a apucat să mănânce și e slim, e are corpul mic.
O căpușă care a avut un real ospăț e dodoloață, cum e cea din această imagine. Nu cred că voi uita cea mai mare căpușă pe care am văzut-o vreodată… era cât unghia degetului meu mic. Stătuse pe scalp, chiar pe linia de inserție a părului, în zona cefei.
Este foarte discutabil cât e de util să păstrăm căpușa și să o ducem la analiză. Prin 2014 exista această posibilitate în cadrul Facultății de Medicină Veterinară din Cluj. Acum eu nu știu să mai existe această variantă și oricum, ea este de prea puțin folos. Și dacă ar fi să găsim o căpușă pozitivă, nu toate transmit boala, chiar dacă dețin bacteria. Iar un alt motiv este faptul că NU se recomandă tratament antibiotic preventiv în cazul mușcăturii evidente de căpușă, ci abordarea de tip watch and wait. Adică ai găsit căpușă, ai scos-o tu sau medicul, notezi locul și stai și urmărești zona și dacă apar semne de boală, te prezinți la medic și se începe tratamentul curativ cu antibiotic. De ce nu sărim cu antibiotice pe toată lumea mușcată? Un răspuns simplu ar fi pentru că nu s-a demonstrat prin studii că acest lucru ar aduce beneficii. În același timp, dai peste cap flora bacteriană și așa, vai de ea și în plus, selectezi bacterii rezistente și ajungi să faci mai mult rău decât bine. Și oricum, cred că ar fi fost o imagine simpatică, oameni stând la coadă cu căpușele-n pungi, aduse la autopsie.
Și, ca să vă aduc pe culmile disperării, nu se recomandă nici testarea serologică, adică a sângelui, după mușcătură.
Ce semne ar trebui să ne ducă la medic după o înțepătură?
Sursa foto: https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Erythema_migrans_-_erythematous_rash_in_Lyme_disease_-_PHIL_9875.jpg
Eritemul migrator este o pată roșie care apare chiar la locul mușcăturii la câteva zile (măcar 2) distanță de mușcătură, durează mai multe zile, se extinde și poate să arate ca un semn de tras la țintă dacă devine înconjurată de o margine mai deschisă la culoare. Pe lângă această pată, poate să apară febră, dureri musculare sau articulare… să te simți de parcă ai avea gripă.
E nevoie să facem distincție între acest eritem, care e semn de boala Lyme la debut, forma cutanată și o roșeață oarecum firească ce poate să apară în primele 24h de la înțepătură și care e o reacție locală a pielii la saliva de căpușă. Pentru această manifestare nu facem nimic deosebit, doar umărim zona.
Două vorbe despre vaccinul disponibil pentru a preveni o boală transmisă de căpușă: nu este vorba despre borrelioza Lyme, ci despre encefalita și care este cauzată de un virus. Dar este o total altă boală, chiar dacă vectorul este aparent același.
Vă doresc o vară cu multe amintiri frumoase în natură și cât mai puține întâlniri cu căpușele!
Să vă fie de folos!
Bibliografie:
Stanek G, Strle F.Lyme borreliosis-from tick bite to diagnosis and treatment.FEMS Microbiol Rev.
2018 May 1;42(3):233-258.