Depresia postpartum

16 Mar 2019Copii mici, În echipă, Preventie

Autor: Raluca Ilca

 

Dragi părinți, întrucât sănătatea fizică și psihică a unui copil este influențată de sănătatea mamei, inclusiv de cea din perioada de dinaintea sarcinii, am ales să abordez o problemă de sănătate, care nu are parte de recunoașterea de care are nevoie, dar care se impune a fi prevenită, recunoscută și gestionată adecvat: depresia postpartum.

Perioada postpartum (de dupa nașterea unui copil) este una caracterizată de posibilitatea de apariție a trei modificari psihice: “baby blues”, depresia postpartum si psihoza postpartum.

Venirea unui copil în familie poate declanșa o mare varietate de emoții, de la bucurie la disperare. Se povestște adesea despre fericirea părinților odată cu venirea unui copil în familie, despre împlinirea și dragostea pe care aceștia le pot simți în legatură cu noul membru al familiei. Nu se prea vorbește însă despre faptul că pot apărea și situații neplăcute, unele chiar foarte dificil de controlat. Conform OMS, până la 75% dintre mame experimentează ceea ce se numeste “baby blues”, o stare caracterizată prin tulburări de somn si de apetit, prin iritabilitate, tristețe, plâns ușor sau neliniște, stare ce debutează, de cele mai multe ori, în primele 3-4 zile după naștere. Intensitatea acestor modificări este ușoară sau moderată, rezolvarea venind de la sine dupa doar câteva ore sau, maxim, după câteva săptămâni. Când însă aceste modificări sunt mai intense și durează semnficativ mai mult, s-ar putea să fie vorba despre depresia postpartum, boală care poate debuta oricând, din perioada sarcinii până la un an după naștere.

 

De ce ne interesează acest subiect când vorbim despre sănătatea copilului?

 

Ei bine, se pare că pentru copiii mamelor care dezvoltă depresie in timpul sarcinii, este un risc mai mare de a se naște prematur si cu o greutate mai mică. Un factor foarte important, care contribuie la dezvoltarea armonioasa a unui copil, este ingrijirea de care el are parte. Având în vedere că depresia afectează dispozitia, modul în care o persoană se percepe pe sine, modul de relaționare cu ceilalti, interacțiunea cu ceea ce îl înconjoară și nivelul de activitate, părintele care prezintă această patologie are dificultăți în a asigura copilului atenția si grija de care acesta are nevoie. Desigur, asta nu înseamna ca trebuie să-l învinovățim pe parinte. Cum ar putea cineva care nu se poate îngriji pe sine să răspundă nevoilor unui copil mic, situație care de altfel este o provocare chiar si pentru parinții fără această patologie? Asta nu inseanmă însă că putem ignora efectele negative pe care această situatie le are asupra dezvoltarii copilului. Pe termen scurt, apar dificultăți în formarea atașamentului, tulburări de somn si de hrănire, iar, pe termen lung, există un risc mai mare de a apărea tulburări emoționale, de gândire, comportamentale, de limbaj si de relaționare cu semenii. Evident, cu cât patologia părintelui este de mai lungă durată și cu cât numarul de episoade recurente este mai mare, cu atat riscul ca afectarea copilului sa fie pe termen mai lung este mai mare. Fară îngrijirea si tratamentul adecvate, această stare poate persista si poate aduce daune considerabile atât pentru părinte, cât și pentru copil. De aceea, cunoscând aceste lucruri, merită sa prevenim, să recunoastem si să tratam boala cât mai timpuriu.
Când vorbim de depresie postpartum nu ne referim neapărat la mamă. Deși această patologie afectează semnificativ mai frecvent mamele, ea poate să apară și la tată, iar părinții adoptivi nu sunt scutiti nici ei.

 

Ce este această depresie postpartum?

 

Toate aceste modificări sunt mult mai mult decât un moft, o zi proastă sau mai mult decât “caracterul slab” al părintelui. Și nu se pune problema învinovățirii cuiva. Este de fapt aceeași depresie, ca manifestare, care poate afecta pe oricine în orice moment al vieții, dar care, de data aceasta, este în directă legătură cu noul statut de părinte. Apare atat la persoanele care au mai avut episoade depresive, cât și la cele fără un astfel de istoric. Semnele si simptomele depresiei includ tristețea, lipsa de speranță, vina, devalorizarea sau neliniștea. Unii sunt iritabili sau furioși, își pierd interesul și plăcerea pe care le aveau înainte pentru diferite activități, se retrag social si prezintă un nivel scăzut de activitate. Apar dificultăți de atenție, de memorare, de învățare și în luarea deciziilor. Apar modificări de somn și de apetit și, nu de puține ori, se modifică, inclusiv, starea de sănătate fizică. Noul statut de părinte aduce doar el provocări dificil de trecut, iar depresia care apare și ea face ca totul să pară imposibil de depășit, copleșitor. Un parinte cu depresie postpartum poate să nu se bucure de prezenta copilului, poate gândi ca este un “părinte rău” și să se învinovățească pentru scăderea capacitații de îngrijire a copilului. În cazurile mai severe, se poate să apară gânduri care să îndemne la rănirea copilului sau chiar la suicid. Deși se întampă rar ca un parinte sa dea curs acestor gânduri, situația este deja una foarte gravă si necesită ajutor medical de urgență.
La baza acestei boli stau mai multi factori de risc, care acționează împreună. Printre aceștia, se numără antecedentele de tulburări afective, evenimentele stresante, lipsa suportului social, modificările fizice asociate sarcinii, modificările în relațiile cu ceilalți, îngrijorarea pentru copil si lipsa somnului. Tot in perioada sarcinii și a nașterii, apar modificări ale hormonilor de stres, tiroidieni si sexuali. Toți acesti factori ajung ca , la nivelul creierului, să determine unele modificări ale unor neurotrasmițători (substanțe responsabile de comunicarea dintre celulele nervoase ale creierului, adică a neuronilor) precum serotonina, dopamina, noradrenalina sau acetilcolina. În consecință, este afectată buna funcționare a unor regiuni ale creierului, fapt care determină apariția simptomelor depresiei.

 

Dar ce poate face o persoană care se regasește în această situație?

 

Aflați întâi că boala nu este una rară, depresia postpartum afectând aproximativ 1 din 7 mame. Dacă mama este mai tânără de 18 ani, boala apare chiar mai frecvent. Deși toată această experiență legată de sarcină, naștere și viața de după nașterea unui copil este idealizată aproape peste tot, trebuie menționat un aspect important: nu există sarcină perfectă, nastere perfectă, copil perfect sau părinte perfect! Fiecare dintre noi facem ceea ce putem si cum știm mai bine. Cu îngrijirea adecvată si suportul necesar, părintele cu depresie se recuperează si ajunge să se bucure de viața în familia sa.

 

Când să apeleze părintele la un medic?

 

Dacă starea de neliniște, tristețea sau îngrijorarea nu dispar după două săptămâni sau chiar par să se agraveze, daca nu puteți face față sarcinilor de îngrijire a copilului, dacă nu puteți face față sarcinilor zilnice, e momentul să cereti ajutor! Căutați ajutorul unui apropiat pentru îngrijirea copilului și al unui specialist în sănătate mintală. Dacă aveți gânduri de a face rău copilului sau de suicid, vă pot sta la dispoziție mai multe servicii: puteți suna la 112 sau la telverde antisuicid 0800.801.200, va puteți prezenta la camera de garda a Spitalului de Psihiatrie sau la cel mai apropiat serviciu UPU. Cautați imediat un prieten sau adresati-vă unui lider spiritual care sa vă îndrume spre serviciile specializate de ajutor.

 

Cum putem ajuta pe cineva care se află în această situație?

 

E important să ne stabilim așteptări realiste legate de experiențele celuilalt si de capacitatea lui de a face față nevoilor de zi cu zi. Țineti minte că fiecare părinte si fiecare copil este unic si nu e deloc benefic să comparăm oamenii sau familiile între ele. Să înțelegem că cei care au depresie postpartum pot dori să petreacă mult timp singuri. Poate fi dezamăgitor, dar țineți minte că asta nu are legatură cu dumneavoastră, ci face parte din boală. Oferiți-vă ajutorul pentru treburile zilnice, care devin mai dificil de îndeplinit când apare și un copil. Adesea prietenii și familia își oferă ajutorul în prima lună, dar s-ar putea ca nevoia sa fie aceeași sau chiar mai mare în lunile care urmează. Ajutați la îngrijirea copilului (inclusiv noaptea) sau găsiți alte persoane, care ar putea ajuta. Orice pauză sau șansă de a reveni la vechile interese ajută la starea de bine. Poate oferi , de asemenea, răgazul de a dormi. A face față depresiei postpartum este foarte greu. Recunoasteți eforturile celui drag indiferent de rezultat. Luați legatura cu medicul de familie sau cu medicul psihiatru si asigurați-vă că cel în nevoie are parte de sprijinul necesar (îl puteți chiar însoți, când e programat la consultul medical). Daca vă simțiți copleșiți, la rândul dumneavoastră, căutați ajutor. Există grupuri de suport pentru apropiații celor afectați de boală.

 

Cum se tratează această boală?

 

Depresia, in funcție de severitatea manifestărilor, poate beneficia de terapie suportivă, modificarea stilului de viață, terapie psihologică sau terapie medicamentoasă.
Terapia cognitiv comportamentală este o forma comună de tratament și suficientă în formele ușoare și moderate de boală. Aceasta te invață cum gândurile, sentimentele și comportamentele sunt legate între ele si cum le poți modifica pentru ca, apoi, să dobândești abilități de rezolvare a problemelor, să ajungi la gandire ratională (realistă), să poți gestiona stresul și să stapânesti tehnici eficiente de relaxare. Un alt tip de terapie este cea interpersonală, care ajută la redaptarea propriei persoane odată cu schimbarea rolului din relațiile cu ceilalti. Grupurile de suport aduc și ele beneficii, întrucât depresia postpartum și rolul de părinte ajung să determine izolarea de ceilalți, fapt care poate agrava situația. Acestea sunt un spațiu sigur, în care părinții împrtașesc idei, învață unii de la alții și se conectează cu cei care trec prin aceleași experiențe și care sunt capabili să îi înțeleagă.

A avea grijă de tine este foarte important, dar pentru un proaspăt părinte sarcina aceasta deja este mai dificilă. Căutați ajutor printre cei apropiați pentru a reuși să alocați timp pentru propriile nevoi. Exercițiile fizice regulate ameliorează dispoziția si ajută la gestionarea stresului. Alimentația adecvată si somnul cât de mult sunt de mare folos. Este important să petreceți timp făcând activități care vă produc plăcere, să căutați modalități de relaxare care să vi se potrivească și să stați în compania oamenilor care vă aduc bucurie.

Medicamentele (denumite antidepresive) se folosesc atunci când intensitatea simptomelor este mai mare. Există mai multe clase de medicamente cu mecanisme de acțiune diferite. Este important de stabilit, împreună cu medicul specialist,care dintre acestea sunt cele mai potrivite pentru fiecare situație în parte, analizând riscurile si beneficiile. Acestea aduc clar beneficii, dar cele mai bune rezultate apar atunci când terapia medicamentoasă este asociată intervenției psihologice.

În concluzie, recomand părinților să nu se simtă rușinați sau să nu se învinovățească pentru apariția bolii. Nu suferiți în tăcere! Depresia postpartum este o boală serioasă, dar tratabilă, iar cu ajutor adecvat, suferința se poate ameliora semnificativ. Amintiți-vă ca nu sunteți singuri și că nu sunteți singurii care prezintă aceasta tulburare. Căutați ajutor!

Pentru a putea înțelege mai ușor prin ce trece o persoana cu depresie, Organizația Mondială a Sănătății, împreună cu Matthew Johnstone, a propus o reprezentare sugestivă a depresiei în această animație.

Raluca Ilca este medic rezident de psihiatrie pediatrică la Clinica de Psihiatrie Pediatrică din Cluj- Napoca, în formare în psihoterapii cognitive și comportamentale. 


Sursa foto: https://online.nursing.georgetown.edu/blog/postpartum-depression-resources/

Bibliografie:
Asociația Americană de Psihiatrie- Depresia postpartum https://www.psychiatry.org/patients-families/postpartum-depression/what-is-postpartum-depression
Asociatia Canadiană de Sănătate Mintală- Depresia postpartum https://cmha.ca/documents/postpartum-depression
Organizația Mondială a Sănătății – Postpartum depression: a literature rewiew of risk factors and interventions https://www.who.int/mental_health/prevention/suicide/lit_review_postpartum_depression.pdf
Centrul pentru Controlul si Preventia Bolilor- Depresia la femei https://www.cdc.gov/reproductivehealth/depression/index.htm
Liana Deheleanu – Bazele biologice ale psihiatriei

Informațiile pe care le veți regăsi aici nu țin locul unui consult de specialitate!

Unde mă găsiți?

Sunt pediatru în cadrul Spitalului Regina Maria din Cluj iar pentru consultațiile în alăptare fac echipa bună cu Cuibul berzelor.  Mă găsiți pe facebook, la numărul de telefon 0743 349 295 sau puteti completa formularul de mai jos.

12 + 2 =