Epistaxisul sau când ne curge sânge din nas

by 5 Nov 2019Boli frecvente

Hemoragia de la nivelul nasului poartă numele de epistaxis. El nu este o boală în sine, ci un semn. Apare destul de frecvent la copii și de obicei sperie persoanele din jur. Dar în peste 90% din cazuri este inofensivă și nu ascunde nimic deosebit în spate. Evident că poate să apară și în boli care afectează coagularea, după traumatisme mai grave, dar atunci curge sânge mult, uneori chiar pe ambele nări și apare împreună cu alte semne (mici hemoragii și la nivelul pielii/ gingiilor, ganglioni măriți, creșterea în volum a ficatului sau a splinei etc). Mai poate să apară și pe parcursul tratamentului cu anticoagulante, o situație însă rară la copil.

Acest articol este mai ales despre sângerările ușoare, banale am putea spune, dar care îngrijorează anturajul. Ele apar de obicei de pe la 3 ani și încep să fie mai rare după vârsta de 8-10 ani, băieții sunt mai predispuși decât fetele și frecvent aceste sângerări se repetă (situație pe care o numim epistaxis recidivant), dar sunt în cantitate mică (picături, nu șiroaie) și se opresc de la sine sau cu mici intervenții (pensarea nasului).

 

De ce apare epistaxisul

La nivelul mucoasei nazale ( căptușeala nasului) există o zonă plină de mici vase de sânge, zonă care se numește, intuitiv, pata vasculară. Pentru că vasele acestea au perete subțire, el se mai poate rupe și atunci apare sângerare.
Ea poate să apară în mod spontan, fără să o putem lega de vreun factor declanșator (situație pe care o numim epistaxis idiopatic), sau în anumite contexte, dintre cele mai variate:

  • După un mic traumatism (fie că aveți un copil care se scobește în nas sau a primit o minge în figură);
  • În timpul răcelilor, când copiilor le curge nasul, suflatul frecvent sau chiar virusul în sine pot produce o mica sângerare;
  • La schimbarea temperaturii (iarna, când trecem de la rece la cald/ invers) sau la modificări de presiune (plonjatul în apă, zborul cu avionul); sau dacă aerul respirat este foarte uscat;
  • La copii cu rinită alergică;
  • Copiii cu constipație, care, prin faptul că se chinuie să facă scaun ( se screm, adică) le crește mult și repetitiv pesiunea din partea de sus a corpului și atunci vasele fragile se sparg;
  • Corpi străini introduși în nas (aici, the sky is the limit, de la piese de jucărie la boabe de tot felul, nasturi etc.);
  • Atenție de folosirea picăturilor pentru nas, mai ales a celor cu substanțe decongestionante! Folosite mai mult decât este cazul, acestea irită mucoasa și o fac mai fragilă.

 

 

Primele măsuri în epistaxis

Când eram mică și unui coleg îi curgea sânge din nas, educatoarea îl întindea pe spate și îi ridica brațul de pe partea cu nara sângerândă (nu am înțeles niciodată ce treabă avea ridicatul brațului cu oprirea sângerării, dar așa făcea toată lumea…și culmea, funcționa 🙂 pentru că s-ar fi oprit de la sine, oricum). Contrar acestui obicei, astăzi facem 3 pași simpli și logici:

  1. Așezăm copilul pe un scaun cu capul ușor aplecat în față, ca sângele să iasă din nas, nu să curgă pe gât în jos și copilul să îl înghită. În felul acesta, putem aprecia și cât de mult sânge a curs (plus că sângele irită stomacul și copilul varsă, ne complicăm și mai tare viața).
  2. Îl încurajăm să sufle nara cu pricina, deoarece acolo sunt cheaguri de sânge și ele întrețin sângerarea;
  3. Pensăm nasul, adică îl prindem între degetul mare și arătător și strângem ușor exact la granița dintre partea dură a nasului și partea moale, timp de 10 minute. Este bine să nu tot decomprimăm nasul, curioși fiind dacă s-a oprit sângerarea, ci să ținem presiunea continuă timp de 10 minute, pentru că formarea cheagului are nevoie de acest interval. Dacă sângerarea nu se oprește dupa 10 minute, îi mai dăm o șansă, cu alte 10 minute de compresie.

 

Măcar în primele 24 de ore după un asemenea episod este bine să evităm zbenguiala, încurajând copilul să aibă activități mai domoale (citit povești, colorat, jocuri care nu presupun multă mișcare), să evităm băile și lichidele fierbinți, suflatul puternic al nasului sau săpăturile arheologice cu degețelele prin nas.

 

 

Când este de mers la medic și la ce să ne așteptăm

Dacă sângerarea nu s-a oprit după 10+ alte 10 minute de compresie, este timpul să vă adresați unui serviciu de urgență. Acolo cel mai probabil se va face un tamponament anterior, adică se va introduce prin nas o fașă lungă cu ajutorul unei pense, care să oprească această sângerare. Este posibil ca medicul să considere că este necesar și un tratament antibiotic pentru a preveni suprainfecția. Meșa respectivă se ține pe loc o zi sau mai mult, în funcție de cum consideră medicul care examinează și tratează copilul.

 

 

Sunt utile analizele de sânge sau alte investigații?

În majoritatea cazurilor de epistaxis, adică cele în care sângerarea se oprește de la sine, chiar dacă se repetă, nu sunt indicate analize care să verifice coagularea sangelui. Acestea sunt indicate atunci când, pe lângă epistaxis, avem și alte semne: peteșii, vânătăi, ganglioni mari etc, dar atunci, cel mai probabil, nu mai vorbim despre un banal epistaxis, ci despre altă boală.
Dacă hemoragia a fost abundentă, copilul e palid și are semne că volumul lui de sânge chiar a scăzut, atunci se iau analize și pentru aprecierea gradului de anemie.

În caz de epistaxis recidivant, ne e de mare ajutor un consult ORL, deoarece, prin instrumentele de care dispune medicul ORL-ist, el poate vedea cel mai bine cum arată mucoasa nasului, dacă este sau nu vreun corp străin uitat de vreme pe acolo (în acest caz, de cele mai multe ori secrețiile din nas sunt urât mirositoare) și tot cu el puteți discuta dacă este utilă cauterizarea petei vasculare, pentru a preveni viitoarele sângerări.

 

În încheiere, reținem că:
Sângerările nazale sunt de cele mai multe ori ușoare;
Primul ajutor de dat acasă presupune 3 pași simplii: capul aplecat în față, suflam nasul și apoi îl pensăm 10 minute,
Analizele de sânge nu sunt recomandate de rutină;
Dacă sângerarea se repetă, este util un consult ORL.

 

Să fiți sănătoși și bine informați!


Bibliografie:

https://www.rch.org.au/kidsinfo/fact_sheets/nosebleeds/

Surse foto:

https://www.rch.org.au/kidsinfo/fact_sheets/nosebleeds/

https://www.medicalnewstoday.com/

Informațiile pe care le veți regăsi aici nu țin locul unui consult de specialitate!

Unde mă găsiți?

Sunt pediatru în cadrul Spitalului Regina Maria din Cluj iar pentru consultațiile în alăptare fac echipa bună cu Cuibul berzelor.  Mă găsiți pe facebook, la numărul de telefon 0743 349 295 sau puteti completa formularul de mai jos.

2 + 3 =