Emoția nașterii aduce multe întrebări și gânduri despre cum se va desfășura aceasta, cum ne vom simți ca mame, cum vom gestiona durerea, însă e bine să nu uităm că odată adus pruncul pe lume, și el devine “pacient”, are nevoie de îngrijiri, are parte de anumite manopere. În acesta articol mi-am propus să expun pe scurt “drumul” nou-născutului de la naștere până la ieșirea din maternitate din punct de vedere medical. Veți regăsi acele proceduri pentru care, de regulă înainte de naștere, mama își dă acordul în scris, consimțământul informat.; 2 vaccinuri, vitamina K, screening-urile metabolic și auditiv și profilaxia oftalmiei gonococcice.
Chiar după naștere se clampează cordonul ombilical, adică se întrerupe circulația dintre placentă și bebeluș. Este bine ca această manoperă să nu se efectueze chiar în primele secunde, ci să se aștepte măcar un minut, pentru ca bebelușul să beneficieze de o rezervă de sânge pe care placenta i-o furnizează. Timpul acesta este mai scurt dacă mama optează pentru recoltarea celulelor stem.
Deși se poate temporiza puțin pentru skin-to-skin*, după ce bebelușul este evaluat de către persoana care asistă nașterea ( medicul neonatolog/ asistenta de neonatologie/ moașă ), dacă este bine și nu are nevoie de îngrijiri urgente, este cântărit, măsurat ( lungime, perimetru cranian, perimetru toracic) și încep să se administreze vaccinurile, vitamina K și picăturile de ochi.
Această evaluării a stării lui de bine se regăsește sub numele de scor Apgar, care evaluează culoarea pielii, frecvența cardiacă, reacția la stimuli, tonusul muscular și respirația.
Vaccinuri
În maternitate în România efectuăm 2 vaccinuri:
Cel împotriva hepatitei B se administrează imediat după naștere la nivelul brațului, intramuscular. Acest vaccin se va mai administra la 2,4 și 11 luni, însă nu singur, ci împreună cu alte 5 vaccinuri, sub numele de vaccin hexavalent ( hexa= șase).
Al doilea este vaccinul BCG, împotriva tuberculozei, se administrează tot la nivelul brațului, subcutanat, deci în piele, nu în mușchi, între 2 și 7 zile de viață. În principiu, se administrează o singură doză. Ce e de reținut e că la locul administrării se poate forma o papulă sau chiar pustulă, adică o mică punguță cu un lichid tulbure. E o reacție pe care o considerăm normală, nu se face nimic cu ea. Doar o urmărim. În urma ei rămâne o mică cicatrice. Ce mai e de menționat e că la copiii cu greutate mică (cum sunt unii prematuri), se așteaptă ca ei să ajungă la 2500g și apoi sunt vaccinați.
Vitamina K
Pentru a preveni riscul de hemoragie, se administrează vitamina K, tot intramuscular și tot la naștere. La noi poartă numele de Fitomenadiona. S-a demonstrat că nou-născuții au prea puțină vitamina K și asta îi predispune la hemoragii, în special digestive sau la nivelul creierului. Din acest motiv s-a recurs la a aduce vitamina K din exterior și rata acestor hemoragii a scăzut considerabil.
Profilaxia oftalmiei gonococcice
Tot din istorie am învățat că ochiul nou-născutului este sensibil la Gonococ, o bacterie care se poate găsi în tractul genital al mamei. Pentru că nu se testează la naștere, așa că nu știm care mamă are și care nu, se face profilaxia tuturor nou-născuților împotriva oftalmiei gonococcice, o boală care pe vremuri ducea la orbire. Se folosește nitrat de argint, azitromicina sau eritromicina, care se pun direct în sacul conjunctival ( adică în ochi).
Screening-ul metabolic
Testele screening sunt o invenție grozavă, rolul lor e să depisteze diverse boli încă înainte ca ele să dea vreun semn sau simptom. La nou-născut se efectuează screening-ul pentru boli metabolice, niște boli rare dar care sunt foarte grave și care, dacă sunt depistate devreme (înainte de a apărea semnele bolii), pot fi tratate sau cel puțin ținute sub control. România are incluse în programul național 3 boli metabolice, hipotiroidismul, fenilcetonuria și fibroza chistică, acestea se fac în mod gratuit tuturor nou-născuților, însă trebuie să știți că există, contra cost, și un screening extins care testează până la câteva zeci de boli. În maternitățile private face parte din ofertă însă, și dacă nașteți la stat, puteți întreba maternitatea dacă nu colaborează cu un laborator pentru acest test sau puteți merge cu bebelușul la un laborator sau la o maternitate privată. Este bine să vă interesați dinainte și chiar să faceți o programare pentru recoltare. Și eu am optat pentru screening extins la naștere.
Pentru această analiză se recoltează câteva picături de sânge din călcâiul bebelușului înainte de externare ( trebuie să fi trecut măcar 48h de la naștere).
Veți primi rezultate doar dacă acestea sunt pozitive, de regulă prin poștă la screening-ul standard sau pe mail/ le verificați voi pe site-ul laboratorului la care s-a recoltat screening-ul extins în aproximativ 3 săptămâni. Practic, no news is good news. Chiar și atunci când screening-ul este pozitiv, nu mereu înseamnă că boala e prezentă. Se efectuează analize mai amănunțite și doar în urma lor se stabilește diagnosticul de certitudine.
Screening-ul auditiv
Tot din screening face parte testarea auzului. Hipoacuzia este o altă boală care dă semne prea târziu și pentru care avem soluții care pot schimba calitatea vieții familiei (cum este implantul cohlear). La nou-născut se efectuează testarea de otoemisiuni acustice tot la aprox. 48h de la naștere. Se introduce o sondiță specială în conductul auditiv extern și se înregistrează răspunsul pe care urechea o dă la emiterea unor unde din vârful sondei. Dacă testul nu iese bine, nu înseamnă neapărat că există surditate, ci este nevoie de o nouă evaluare cu același test, care se poate face până la vârsta de 1 lună, sau medicul poate indica o audiogramă (un alt tip de test auditiv) în funcție și de istoricul familiei sau de alți factori de risc.
De menționat că această examinare nu doare, nu îl deranjează pe cel mic în niciun fel.
Screening-ul pentru malformații cardiace
Există maternități care au optat pentru efectuarea screening-ului pentru malformațiile cardiace. Acesta se face prin măsurarea saturației în oxigen la nivelul brațului drept și la unul din piciorușe. Rezultatele obținute sunt confruntate cu un tabel de saturații normale. Acest test detectează prezența unor anomalii care altfel, dacă le-am aștepta să se manifeste ele, ar fi un timp pierdut în defavoarea pacientului.
*Despre skin-to-skin
Mi-e greu să închei înainte de a vă spune câte ceva despre skin-to-skin, contactul piele la piele. Este stația cea mai firească pentru primele ore/ zile de după naștere, pielea mamei. Skin-to-skin înseamnă să plasezi bebelușul DEZBRĂCAT (eventual în scutec) direct pe pielea mamei. Când ținem bebelușii îmbrăcați pe noi, acela nu e skin-to-skin, e cel mult skin-to-haine și, deși e drăgălaș, nu are același efect. Pielea mamei este locul din care bebelușul se adaptează în cel mai prietenos mod la mediul extrauterin, în care își reglează cel mai bine temperatura, respirația, bătăile inimii și din care ajunge cel mai repede și natural la sân. Nu contează cum ați născut, dacă vă doriți sau nu să alăptați și nici dacă sunteți împreună cu copilul vostru în primele ore după naștere. De îndată ce vă întâlniți, puneți copilașul dezbrăcat pe pielea voastră, acoperiți-i spatele cu o păturică și stați așa măcar o oră- două.
Vorbesc mult despre modul acesta firesc dar și informat de a ne îngriji copiii în primele săptămâni de viață în cursul online de Puericultură și în cursul Pregătirea pentru alăptare.
Să vă fie de folos!