Pentru acest episod am ales niște mituri din sfera alimentației mamei care alăptează.
Dacă alăptez, trebuie să mănânc mai mult.
Dacă o femeie care nu e însărcinată și nu alăptează are nevoie de 1800-2000 kcal/ zi, în alăptare necesarul crește undeva la 2300 kcal/ zi (desigur, cifrele pot varia în funcție de activitatea fizică, de anumite probleme de sănătate). Deci da, este nevoie de o creștere a aportului de hrană cu 25-30% față de perioada anterioară sarcinii, însă asta nu înseamnă că trebuie să mâncăm cât pentru doi. Chiar se recomandă atenție nu doar la cantitate, dar mai ales la calitatea alimentelor consumate, cum vom vedea mai jos. Totuși, sunt multe femei care consumă în continuare 1800-2000 kcal/ zi și în timpul alăptării iar copiii lor cresc bine și ele nu ajung să aibă deficite nutriționale, acestea fiind cel mai probabil compensate prin calitatea alimentelor pe care le mănâncă.
Dacă alăptez, trebuie să urmez o dietă specială și să evit anumite alimente.
Cred că este unul dintre cele mai frecvente mituri pe tema alăptării, astfel că unele mame ajung să consume carne fiarta și orez timp de luni întregi, pentru ca bebe să nu aibă colici.
În primul rând, nu s-a demonstrat că există anumite alimente care provoacă disconfort bebelușului, nici măcar varza sau fructele crude. Laptele se formează din substanțele existente în sânge și e destul de evident că balonarea nu trece în sânge, și deci, nici în lapte. În al doilea rând, corpul mamei consumă din propriile rezerve pentru a produce laptele, așa că o dietă restrictivă fără un motiv bine întemeiat, asociată cu oboseala ce apare inevitabil în primele luni de după naștere pot conduce la deficite nutriționale, slăbiciune, epuizare.
Dieta trebuie să fie echilibrată, să conțină cereale, legume și fructe proaspete, lactate și carne (sau vitamina B12 în cazul mamelor vegetariene), grăsimi de bună calitate. Așa cum în nicio situație nu se recomandă dulciurile rafinate, sucurile carbogazoase, cafeaua în exces și fumatul, perioada alăptării nu face excepție. Atenție totuși la tipul de alimente consumate imediat după naștere, indiferent de tipul acesteia (naturală sau operație cezariană)! Este bine să evităm alimentele care constipă (banane, orez, morcov fiert, afine), deoarece nici pe o epiziotomie și hemoroizi, nici pe o cicatrice de cezariană nu ne dorim creșterea presiunii în abdomen, balonare și scaune dure. După vindecare aceste recomandări se relaxează.
Bineînțeles că o mamă alergică de fond la arahide, să zicem, nu vă începe să mănânce arahide pe parcursul alăptării. Nimic ce sfidează logica nu poate să facă bine.
Lactatele, din păcate, au căzut în dizgrație în ultimii ani, în paralel cu creșterea reală a numărului de cazuri de copii cu alergie la proteinele laptelui de vacă (APLV), astfel că, din primele zile de colici sau apariția unui scaun mai mucos, mamele elimină lactatele din alimentație din proprie inițiativă. Este bine ca înainte de începerea unei diete să consultați medicul pediatru/ medicul de familie, acesta este în măsură să formuleze un diagnostic pe baza datelor pe care le are și după ce consultă copilul, poate chiar face anumite analize de scaun/ sânge, în funcție de caz și apoi poate evalua și beneficiul dietei în timp, pentru ca durata dietei să fie cât mai scurtă posibil, dar suficient de lungă încât să poată lămuri dacă ajută sau nu.
Și atunci principiul este următorul: nu scoatem din alimentație anumite alimente preventiv, ci doar dacă observăm că îl deranjează pe bebeluș/ medicul pediatru ne recomandă acest lucru.
Ar trebui să consum mai multe lichide.
Există lichide interzise în alăptare?
Am auzit multe sfaturi și am văzut mame care beau câte 4-5 l de apă/ zi ca să facă lapte. Apa nu se transformă în lapte și berea nu face minuni. Cantitatea de lichide recomandată este de 2.5-3 l/ zi sau atât cât îi e mamei sete. Dacă nu sunteți o persoană care să consume din proprie inițiativă acest volum de lichide, impuneți-vă, totuși să beți regulat câte un pahar de apă, încăt să ajungeți la cel puțin 2.5l/ pe 24 de ore. Sunt și mame care simt o sete marcată chiar când bebelușul suge. Pentru ele, o cană de apă sau alt lichid dorit poate sta în preajmă chiar în timpul alăptării.
Pentru că multe mame tânjesc după cafeaua de dimineață, vă dau o veste bună: cafeaua în alăptare nu e interzisă, dacă e consumată în cantități rezonabile ( după cum spuneam, cafeaua de dimineață). Totuși, aceasta poate să scadă lactația dacă e consumată în exces și dacă îl vedeți pe cel mic mai agitat, e bine să vă întrebați dacă nu de acolo i se trage. Și atunci, fie reduceți cantitatea, fie mai așteptați o vreme până să vă bucurați din nou de ea.
Atenție la ceaiurile care pot influența lactația: cele de mentă și salvie scad lactația, pe când cele de anason, chimen, fenicul, schinduf, urzică o cresc. Ceaiurile cu teină (negru, verde, alb) pot fi consumate, însă cu moderație, deoarece în cantitate mare pot să scadă lactația.
În privința consumului de alcool, recomandările sunt următoarele: cea mai sigură metodă este abstinența; totuși, dacă o mamă alege să consume alcool, se recomandă a nu fi depășită cantitatea conținută de o băutură standard- one standard drink (un pahar de vin, o bere, etc.) și să treacă cel puțin 2 ore între momentul consumului și cel al alăptării. Spre deosebire de alte substanțe, cum ai fi majoritatea medicamentelor, alcoolul are afinitate pentru laptele de mamă și cât timp se regăsește în sângele mamei, se regăsește și în lapte, nivelul cel mai mare fiind la 30-60 min de la consum.
Să vă fie de folos!
Ultima editare: aprilie 2021
Bibliografie:
The Ultimate Breastfeeding Book of Answers: The Most Comprehensive Problem-Solving Guide to Breastfeeding from the Foremost Expert in North America, Revised & Updated Edition, Jack Newman M.D., Teresa Pitman
Breastfeeding, 8th Edition, A Guide for the Medical Profession, Ruth A. Lawrence
www.cdc.gov