Compoziția laptelui matern

14 Oct 2023Alaptare, Alimentație, Primul an de viață

un articol scris de Dr. Laura Huțanu

“Credem că alăptarea reprezintă startul ideal în ceea ce privește nutriția bebelușilor și sprijinim în totalitate recomandarea Organizatiei Mondiale a Sănătății cu privire la alăptarea exclusivă în primele 6 luni de viață.”- mesaj preluat de pe eticheta formulei de lapte praf Nestlé.

Folosind limbajul din etichetă, voi descrie laptele matern ca pe un produs Premium. Componentele sale unice conferă următoarele beneficii:

Este unic conceput pentru specia umană (puiul de om).
Compoziția laptelui matern variază întodeauna ținând cont de: nevoile bebelușului la fiecare masă, de ritmul circadian (alternanța zi-noapte) și bineînțeles de stadiul dezvotării la care se află fiecare bebeluș.
Factorii bioactivi, prezenți doar în laptele matern, oferă excelentă protecție împotiva: infecțiilor și alergiilor.
Factorii nutriționali, în proporții perfect echilibrate, previn obezitatea, diabetul, diverse alergii.
Temperatura laptelui este întodeauna optimă pentru a fi servit chiar în acel moment.
Energia folosită pentru preparare este din surse 100% regenerabile, iar ambalajul este unul dintre cele mai prietenoase cu mediul ☺.

Probabil abilitațile mele de marketing lasă de dorit, așa că voi continua prin a folosi un limbaj firesc și explicit pentru a descrie compoziția laptelui matern.

Îmi doresc să ofer mamei libertatea de a hotărî singură, dar corect informată, modul cel mai potrivit de a-și hrăni bebelușul. Pentru că, cine îsi cunoaște resursele fizice, emoționale și bineînțeles bebelușul mai bine decât, mama?

Laptele matern se prezintă sub trei stadii de evoluție: colostru, lapte de tranziție, lapte matur.

Colostrul este prima formă de lapte matern, iar laptele matur, forma sub care se prezintă laptele până la înțărcare, laptele de tranziție fiind cel care formează o punte între cele două.

Principii după care variază compoziția laptelui matern:

De-a lungul etapelor de transformare, laptele matern nu își modifică paleta de elemente, ci își modifică raportul dintre ele. Acest lucru se întâmplă pentru a răspunde nevoilor bebelușului, care sunt în permanentă schimbare. Spre exemplu, colostrul conține o cantitate mare de anticorpi (IgA) pentru a ajuta nou-născutul să se adapteze la noul mediu împânzit de microbi. Laptele matur, conține o cantitate mai mică de anticorpi decât colostrul (mare și ea, oricum), în schimb are o cantitate mai mare de lipide (esențiale în dezvoltarea rapidă a creierului bebelușului) și de lactoză (glucid care asigura energia bebelușului).

Laptele matern își modifică compoziția pe durata unei sesiuni de alăptare.

Cea mai evidentă variație este în dreptul cantității de grăsimi (lipide). Laptele de la începutul mesei, prezintă un conținut mai mic de grăsimi și o cantitate mai mare de apă, asta pentru a stâmpăra setea bebelușului. Pe de altă parte, laptele de la finalul unei mese (când sânul se simte moale) are un conținut mai mare de grăsimi, care, alături de colecistokinină și leptină (hormoni regăsiți în compoziția laptelui matern) conferă senzația de sațietate.

Așa cum bine observi, ajustarea compoziției laptelui matern este într-o dinamică permanentă, nu o dată pe lună, apoi la 6 luni, apoi la 12 luni, precum cea a formulelor de lapte praf.

Fiecare mamifer produce laptele optim pentru puiul pe care îl naște, astfel că pentru puiul de om, cel mai potrivit aliment pentru nevoile pe care acesta le are este laptele mamei sale. Pe cât pare de simplu acest principiu pe atât de complex și important este.

De acestă dată voi încerca să îl explic prin două exemple. La naștere puiul de om, are cel mai mare creier în raport cu restul mamiferelor. Un creier mare are nevoie de o cantitate mare de lactoză care să îi ofere energie (combustibil). Dintre toate mamiferele, laptele uman conține cele mai mari cantități de lactoză. Astfel, este cel mai potrivit pentru a asigura energia necesară creierului nou-născutului. În plus, este și cel mai dulce lapte.☺

De asemenea laptele uman conține o cantitate mare de lipide și proteine, necesare pentru a susține creșterea accelerată a copilului în primul an de viață. În contrast, laptele de urangutan este sărac în lipide și proteine, întrucât puii acestor animale au un ritm mai lent de creștere.

Având aceste trei principii în minte, în continuare voi expune clasele mari de elemente aflate în compoziția laptelui matern.

Carbohidrați : lactoza și aproximatv 200 oligozaharide. •

Lactoza este principalul carbohidrat din compoziția laptelui matern. Reprezintă 98% din proporția de carbohidrați și 7% raportat la toate elementele care alcătuiesc laptele matern. Lactoza este dizaharidul care conferă gustul dulce al laptelui matern (laptele de vacă conține 4-5% lactoză) și asigură 40 % din energia de care are nevoie bebelușul.

Există situații rare în care bebelușii se nasc cu intoleranță la lactoză, iar în aceste cazuri

este necesar, ca la indicația medicului, să adăugăm lactază, enzima care digeră lactoza, pentru a ajuta din exterior digestia bebelușului. Despre acest subiect gasești mai multe informații în acest articol.

Oligozaharidele. Chiar dacă fac parte din categoria carbohidraților, nu sunt sursă de energie, deoarece nu pot fi digerate și asimilate de către tractul digestiv. Atunci la ce folosesc și de ce sunt atât de importante?

Oligozaharidele:

Acționează ca prebiotice: hrănesc microflora intestinală, și anume bacteriile benefice din intestinul copilului.

Acționează pe post de “momeală” pentru virusuri și bacterii. După ce patogenii au ajuns în intestin, se atașează de oligozaharide, iar sub această formă vor fi eliminați prin materiile fecale. Câteva exemple de patogeni care se atașază de oligozaharide: norovirus, rotavirus, Campylobacter jejuni, și E.coli.

Contribuie la absorbția acidului sialic, stimulând astfel dezvoltarea creierului și dezvoltarea cognitivă.

Participă la clădirea imunității pe termen lung a copilului.

Asigură protecție împotriva enterocolitei necrozante. O afecțiune severă care poate să apară mai ales la bebelușii născuți prematur (despre gestionarea alăptării la bebelușii născuți prematur poți citit aici).

Fiind vorba de oligozaharide, menționez reușita câtorva companii de lapte praf:

“Compania x anunță lansarea unei noi formule de lapte pentru copii de vârstă mică, ce onține un complex de cinci oligozaharide identice structural cu cele din laptele matern” Este un pas important, însă mai este cale lungă până la cele 200 de oligozaharide din laptele matern.

De aceea, nu ne lăsăm furate de limbajul reclamelor. Dacă alăptăm o facem în continuare cu încredere, dacă oferim lapte praf suntem mulțumitoare pentru progresele care s-au facut până în acest moment și oferim bebelușilor noștri la fel de multă dragoste și grijă, indiferent de modalitatea de hrănire.

Proteine : anticorpi, hormoni, enzime, componente bioactive.

Proteinele reprezintă 0,9% din componentele ce alcătuiesc laptele matern. Colostrul este cel mai consistent în proteine, urmând ca treptat acestea să scadă până la aproximativ jumătate în laptele matur. (Colostru – 16g/l , laptele matur la 6 luni : 8g/l).

Atât în laptele uman, cât și în laptele altor mamifere proteinele se prezinta sub două forme: zer (componenta lichidă ușor de digerat) și cazeină (componenta „brânzită” și mai nutritivă).

Colostrul are raportul zer:cazeina 90:10, lapte matur 60:40, în timp ce laptele de vacă, pe bază căruia se fabrică majoritatea formulelor de lapte praf, are raportul zer:cazeina 20:80 (muuultă cazeină). Aceasta din urmă este componenta care e digerată lent de către tractul digestiv al bebelușului. Iată unul dintre motivele pentru care nu oferim lapte de vacă copiilor înainte de a împlini vârsta de un an.

Anticorpii din laptele matern (imungolbulinele) fac și ei parte din categoria proteine ale laptelui matern. Ei sunt principalii responsabili pentru protecția bebelușului în fața virusilor, bacteriilor sau paraziților. Astfel, în numeroase situații în care mama suferă de o viroză respiratorie, enteroviroză, se recomandă continuarea alăptării, tocmai pentru ca anticorpii produși de corpul mamei să poată fi transferați bebelușului. De cele mai multe ori bebelușii ajung să nu facă boala sau fac o formă ușoară, fiind protejați de anticorpii materni.

Proteinele acționează și ca transportori pentru hormoni și enzime. Voi enumera câțiva dintre hormonii și enzimele prezente în laptele matern.

Colecistokinina și leptina: conferă senzația de sațietate, prevenind astfel obezitatea.

Melatonină: favorizează digestia și somnul. Nivelul variază în funcție de ritmul circadian al mamei (ritm zi-noapte).

Cortizol: induce starea de alertă, concentrația este de trei ori mai mare în compoziția laptelui dimineața decât seara.

Hormoni tiroidieni (TSH, TRH, T4): sunt de ajutor în special în cazul bebelușilor care suferă de hipotiroidism congenital nediagnosticat la naștere. Hipotiroidismul congenital este o pierdere completă sau parțială a funcției glandei tiroide încă de la nastere, care, dacă nu este diagnosticată în timp util, poate afecta dezvoltarea neurologică. În Romania, prin Programul Național de Sănătate se efectuează screeningul nou-nascuților pentru hipotiroidism. Dar uneori durează câteva saptamani până la primirea rezultatelor analizelor și pâna la începerea tratamentului. În acest timp, bebelușii alaptați au o oarecare protecție față de efectele lipsei propriilor hormonilor tiroidieni.

Endorfine: sunt un analgezic natural (calmează durerea). Cât de binevenit e un analgezic natural imediat după momentul solicitant și dureros al nașterii, ori în erupția dentară, sau oricare situație ce implică durere.

Lizozim: se află în fracțiunea de zer a laptelui matern. Are rol antimicrobian. Cantitatea de lizozim crește de-a lungul lactației. Acest proces începe la aproximativ vârsta de 6 luni, în momentul începerii introducerii alimentelor solide în dieta bebelușului. Faptul acesta nu este întâmplator, ci are rolul de a proteja tractul digestiv al copilului de posibilele bacterii patogene care pătrund mai ușor odată cu oferirea alimentelor solide.

Componentele bioactive (factorul de creștere epitelial, factorul de creștere insulin-like): sunt substanțe care favorizează creșterea și dezvoltarea bebelușului, prin acțiunea lor ce are loc după ce laptele matern a fost digerat. Contribuie printre altele la maturarea sistemului digestiv și pregătirea lui pentru hrana solidă.

Lipide (Grasimi): acizi grasi saturați, acizi grași polinesaturați, colesterol.

Creierul uman crește cel mai rapid imediat după naștere. La vârsta de 3 luni ajunge la jumatate din dimensiunea pe care o va avea la vârsta adultă. Creșterea este continuă și susținută, iar la vârsta de 2 ani, dimensiunea creierului ajunge la 80% din cea pe care o va avea la vârsta adultă.

Un alt aspect important, creierul conține 60% grăsimi, iar laptele matern are grăsimile esențiale pentru a asigura o dezvoltare armonioasă. Lipidele laptelui matern sunt componeta care variază cel mai mult: în timpul unei mese, în timpul unei zile, chiar și de la un sân la altul, sau de la o mamă la alta. Cantitatea de grăsimi crește semnificativ în cel de-al doilea an de alaptare.

50ml lapte matur depozitat timp de o zi la frigider – stratul de lipide vizibil în partea superioară

În medie, laptele matern conține 4% grăsimi care oferă 50% din cenergia necesară pentru dezvoltarea armonioasă a bebelușului. Laptele matern conține ocantitate mai mare de acizi grasi nesaturați (57%) decat acizi grași saturați (42%).

Principalii acizi grași polinesaturați din compozitia laptelui matern sunt: acidul arahidonic (ARA) și acidul docosahexaenoic (DHA). Aceștea contribuie în mod semnificativ la dezvoltarea cognitivă a bebelușilor.

Nivelul de Colesterolul din laptele matern este ridicat. Ca adulți am avea tendința să considerăm acest lucru nepotrivit, poate chiar dăunător. Însă, în cazul copiilor aflați în plin proces de creștere și dezvoltare, colesterolul este indispensabil pentru susținerea acestor procese. În principal, asigură formarea tecii de mielină care favorizează transmiterea impulsurilor nervoase (dobândirea abilităților motorii și cognitive – mers de’a bușilea, mers individual, vorbit etc), și stabilitatea membranelor celulare.

Cercetărătorii au arătat că hrănirea bebelușului cu lapte matern în prima lună de viață are impact pozitiv asupra nivelului de colesterol la vârsta adultă.

Vitaminele

Se împart în două categorii: vitamine liposolubile (adică se dizolvă în grăsime): A, D, E, K și vitamine hidrosolubile (se dizolvă în apă): C și B (B1, B2, B3, B5, B6, B7, B9, B12).

Fumatul activ scade nivelul vitaminelor din laptele matern, în special Vitamina A, K, C. Concentrația vitaminelor hidrosolubile din laptele matern este strict determinată de dieta mamei.

Vitamina D: în istoria recentă, gasim în literatură numeroase cazuri de rahitism carențial la copii, patologie datorată nivelului insuficient de vitamina D. Aportul alimentar de vitamina D este minim chiar și cu o dietă echilibrată, iar nivelul vitaminei D variază mult în funcție de expunerea la soare. Laptele matern conține o cantitate insuficeintă de vitamina D pentru zona temperată. Din aceste motive se recomandă suplimentarea bebelușilor alăptați cu 400-800 UI/zi Vitamina D.

Vitamina B12: Laptele mamelor care urmează în perioada alaptării, o dietă vegetariană (fără produse din carne) are un conținut insuficeint de vitamina B12. Aceste nivele insuficiente se răsfrâng asupra bebelușului și se manifestă astfel: creștere insuficeintă în greutate, hipotonie, întârziere în achizițiile neuro-motorii, anemie megaloblastică. De aceea este important ca mama care urmează o asemenea dietă să primească suplimente cu vitamina B12.

Minerale

Concentrația mineralelor din laptele matern urmează o curbă descendentă, relativ constantă. Cu excepția magneziului, mineralale din laptele matern au concentrația cea mai mare în primele zile de după naștere, urmând ca apoi să scadă treptat de-a lungul perioadei de alăptare. Mineralele din laptele matern sunt transportate de către proteine, din acest motiv au o biondisponibilitate mai mare decât cele din formulele de lapte praf (sunt absorbite mai ușor de către corpul bebelușului). Însă, după vârsta de 6 luni, laptele matern nu mai poate satisface toate nevoile nutriționale ale bebelușului. De aceea, aportul mineralelor din alimentele introduse odată cu startul diversificării este esențial. Atunci când aportul alimentar nu este mulțumitor, medicul pediatru poate recomanda administrarea suplimentelor de Fier, zinc etc.

Așadar, prin descrierea compoziției laptelui matern mi-am dorit să fac dreptate acestuia, însă sunt convinsă că am reșit doar într-o mică masură.

Mesajul cu care îmi doresc să rămâneți e că laptele matern este mai mult decât calorii și nutrienți pentru bebeluș. Laptele matern este nutriție, protecție, profilaxie, analgezie, reglare ritm circadian, reglare apetit și, deloc de neglijat, conexiune între mamă și bebelușul ei.

Bibliografie

Core Curriculum for Interdisciplinary Lactation Care. Edited by Suzanne Hetzel Campbell,Judith Lauwers, Rebecca Mannel, and Becky Spencer. LEAARC (Lactation EducationAccreditation and Approval Review Committee). Jones & Bartlett Learning. 2019
Romero-Velarde E, Delgado-Franco D, Garcia-Gutierrez M et al. The importance of lactose in the human diet: Outcomes of a Mexican consensus meeting. Nutrients. 2019;11(11): 2737.
Lawrence RA, Lawrence RM. Breastfeeding: A Guide for the Medical Profession, 7th edition. Mosby, Elsevier. 2011
Catherine Zuckerman. Inside the world’s largest collection of animal milk. National Geographic. Science/News. January 16, 2019. https://www.nationalgeographic.com/science/article/inside-worlds-largest-collection-animal-milk-mammals-conservation 5. https://www.nestle.ro/media/pressreleases/all/formul%C4%83-de-lapte-5-oligozaharide
Bode L. Human milk oligosaccharides at the interface of maternal-infant health. Breastfeed Med. 2018;13(S1):S7.
Natalie Angier. Mother’s Milk Found to be Potent Cocktail of Hormones. New York Times. May 24, 1994. Section C Page 1
Lucas A, Morley R, Cole TJ, et al. A randomised multicentre study of human milk versus formula and later development in preterm infants. Arch Dis Child. 1994;70:F141 9. Taylor SN, and Academy of Breastfeeding Medicine. ABM Clinical Protocol #29: Iron, Zinc

Laura Huțanu este medic rezident pediatru, consultant în alăptare IBCLC și mamă a două fetițe alăptate.

Compoziția laptelui matern

Carbohidrați : lactoza și aproximatv 200 oligozaharide. •

Proteine : anticorpi, hormoni, enzime, componente bioactive.

Lipide (Grasimi): acizi grasi saturați, acizi grași polinesaturați, colesterol.

Vitaminele

Minerale

Articole recente

Being mortal – Atul Gawande

Trusa de vacanță

Manoperele ce se efectuează nou-născutului în maternitate

Cum ne ferim de efectele nocive ale soarelui

(Cam) tot ce trebuie să știi despre boala gură-mână-picior

Unde mă găsiți?

Abonare la newsletter

Te-ai abonat cu succes la newsletterul nostru. Îți mulțumim!