Mituri despre alăptare- episodul 2: orare, răsfăț și comparații

by 11 Mar 2019Alaptare

Continuăm seria de demontare a miturilor. În episodul de azi vorbim despre orare, răsfăț și comparații.

 

Cu cât copilul petrece la sân mai mult timp, cu atât va înghiți mai mult lapte.

Nu timpul este cel care ne indică o alăptare eficientă. Un copil poate sta două ore la sân fără să sugă mai nimic, la fel cum poate să își ia cantitatea necesară în 15-20 de minute. Cel mai bine e să vedem că deschide larg gurița, între supturi face pauze și duce barbia amplu în jos, acesta e semn că înghite laptele supt ( am scris aici despre cum ne dăm seama că bebelușul înghite și aici despre semnele obiective că mănâncă suficient).

 

 

Cu cât copilul suge mai des, cu atât va fi mai răsfățat, deci trebuie să-i facem un program.

Alăptarea cu orar fix și timp limitat nu îi poate asigura copilului necesarul real de lapte ( acesta va plânge, va obosi și nu va mai fi capabil să sugă eficient)  iar mamei îi poate produce probleme la nivelul sânului ( blocarea canalelor galactofore sau angorjare, care fac suptul dificil și se intră într-un cerc vicios). Trebuie să înțelegem că laptele de mamă este mult mai ușor de digerat față de laptele praf și multe dintre “rețetele de succes” ale orarului fix au fost elaborate când copiii erau hrăniți cu formulă de lapte (lapte praf). În același timp, este normal ca un copil în prima lună de viață să sugă de 8-12 ori/ zi. Cu cât copilul este mai mic, cu atât are un stomac mai mic și are o capacitate redusă de a sta treaz multă vreme. Aceste treziri frecvente au în plus un rol foarte important și anume, protejează copilul de riscul morții subite.

Este foarte probabil ca pe măsură ce trec lunile, să vă formați un orar, dar acesta nu trebuie impus din primele zile de viață. Copilul nu este “un mic terorist”, cum se obișnuia să se spună, este un om în totală dependență de mama lui și care cel mai bine se exprimă prin plâns. Primele luni de viață sunt cruciale în dezvoltarea atașamentului și studiile recente contrazic ideea răsfățului prin ținerea copilului în brațe, ci par chiar să încurajeze această practică în vederea consolidării unui atașament securizant.

Cu toate acestea, dacă un supt durează peste o oră și după ce mănâncă, bebelușul se trezește imediat căutând sânul, nu are 2-3 ore de somn sau veghe linistită după ce mănâncă, udă mai puține scutece decât ar trebui sau nu crește bine în greutate, acestea pot fi semne că alăptarea nu este chiar pe drumul bun și este momentul să solicitați ajutor specializat.

 

 

Copilul trebuie să sugă din ambii sâni la fiecare masă.

Există situații în care bebelușul are nevoie să mănânce mai mult (de exemplu, după ce a avut un somn mai lung) și atunci este posibil ca după ce a supt dintr-un sân să dorească să mai ia și din cel de-al doilea. Sunt și cazuri în care mereu sau aproape mereu bebelușul mănâncă din ambii sâni la o masă, aspect corelat cu capacitatea de stocare a sânului, despre care voi vorbi la punctul următor.

Trebuie să ținem cont de un aspect important: laptele care iese din sân la începutul suptului este mai apos, mai bogat în lactoză, este “supa”, cum ar spune colega mea. Laptele gras și, implicit, mai sățios (“felul principal”) este mai spre finalul suptului. Recomandat este să avem o masă completă, formată din cele 2 feluri de mâncare și atunci ar fi bine ca bebelușul să mănânce cât de mult din primul sân (îl putem ajuta spre final prin compresia sânului) și abia dacă după aceea încă îi mai este foame, să îl mutăm la sânul nr.2. Dacă îl mutăm prea devreme, îi dăm 2 porții de supă și îl lăsăm fără felul principal.

 

 

Toate femeile produc lapte in același ritm și toți copiii seamănă.

… deci dacă prietenele mele îmi spun că pruncii lor mâncau de 6 ori pe zi, nu înțeleg de ce al meu vrea să mânânce din 2 în 2 ore.

Așa cum un om are ochii verzi și celălalt căprui, la fel diferă fiecare diadă mamă-copil de o alta. Ritmul în care mănâncă un copil depinde și de capacitatea sânului de a produce, dar mai ales de a stoca laptele (și asta nu depinde de dimensiunea sânului ). Mai grafic ar fi să ne imaginăm că unii sâni pot stoca 50 ml, pe când alții 150 ml. Nu e de mirare că mama care are sâni cu o capacitate mai mică de stocare va alăpta mai des. Și nu e nimeni vinovat și responsabil pentru asta, la fel cum oamenii cu ochii verzi nu sunt mai speciali decât cei cu ochii căprui.

 

În episodul următor vom vorbi despre alăptare când trecem prin anumite boli.

 

Ultima editare: aprilie 2021

Informațiile pe care le veți regăsi aici nu țin locul unui consult de specialitate!

Unde mă găsiți?

Sunt pediatru în cadrul Spitalului Regina Maria din Cluj iar pentru consultațiile în alăptare fac echipa bună cu Cuibul berzelor.  Mă găsiți pe facebook, la numărul de telefon 0743 349 295 sau puteti completa formularul de mai jos.

11 + 3 =